Ce este egalizarea (EQ)?

Ce este egalizarea

Egalizarea este procesul folosit in general pentru modificarea raspunsului in frecventa a unui sistem audio, folosind filtre liniare. Echipamentul electronic cu care se face egalizarea se numeste egalizor, sau egalizator. Am vazut pe dexonline.ro ca sunt corecte ambele variante, desi egalizor pare a fi mai corect, denumirea de egalizator este foarte comuna intre oamenii ce lucreaza in acest domeniu.

Echipamentele audio Hi-Fi utilizeaza filtre simple pentru a compensa frecventele joase si inalte, de obicei din doar doua potentiometre. Uneori intalnim si egalizoare grafice pe cateva benzi, direct pe amplificatoarele sau preamplificatoarele Hi-Fi. Egalizoarele grafice sau parametrice sunt mult mai versatile in modificarea spectrului de frecvente audio.

Egalizoarele, de fapt “ajusteaza amplitudinea semnalului audio, la o anumita frecventa, sau banda de frecvente” , ele fiind efectiv butoane de volum, pentru anumite frecvente date/setate. Cand spui ca “adaugi”, sau “bagi” joase, sau basi, spui de fapt ca amplifici o parte din frecventele joase. La fel cu cele medii si inalte, spui ca adaugi sau bagi inalte, cand de fapt amplifici frecventele inalte, din spectrul audio.

Obiectele care produc sunete, produc de fapt vibratii ale aerululi, sau mediului (auzim si in apa, sunetul se propaga si in alte medii, metal, plastic, etc.), asadar aerul, sau mediul oscileaza cu un anumit numar de oscilatii pe secunda. Numarul de oscilatii poate varia, si in general variaza; sunetul este in general compus din mai multe vibratii, oscilatii de frecvente diferite, ce le auzim in acelasi moment de timp.

Ce este egalizarea 2

Rar sunetul contine o singura frecventa, numita si fundamentala, ci de cele mai multe ori contine si armonice ale fundamentalei, adica multipli intregi ai frecventei fundamentale.

Sunetele se deosebesc intre ele prin:

  • amplitudine (cat de tare se aude, cat de tare vibreaza aerul, mediul),
  • inaltime (frecventa cu care oscileaza aerul, mediul, avem sunete mai inalte sau mai joase, in functie de cat este de mare frecventa cu care aerul, mediul, oscileaza)
  • timbru (calitatea sunetelor de a putea fi distinse intre ele, independent de inaltimea, intensitatea si durata lor)
  • durata (cat timp dureaza sunetul)

Unitatea de masura pentru frecventa este Hertz-ul (Hz).

1 Hz = o repetare pe secunda, in cazul nostru o oscilatie (a aerului, mediului) pe secunda. Oscilatiile se repeta de-a lungul duratei sunetului.

In general, urechea umana aude sunete cu frecvente cuprinse intre 20 Hz si 20.000 Hz (20.000 Hz = 20 KHz). Odata cu cresterea in varsta, auzul uman se altereaza, majoritatea oamenilor maturi auzind pana in 16.000 Hz (16 KHz), insa acest lucru depinde de mai multe lucruri, cum ar fi mediul si stilul de viata, educarea urechii, suprasolicitarea frecventa a auzului (volume mari timp indelungat altereaza auzul), etc.

Egalizoarele sunt aparatele electronice folosite pentru a egaliza, pentru a corecta tonul, pentru a amplifica sau a diminua intensitatea plajei respective de frecvente, deci pentru a face egalizarea.

Sunt folosite in studiourile de inregistrari, de radio, la sonorizarile concertelor, in studiourile de televiziune, etc, pentru a corecta si/sau modela raspunsul in frecventa al microfoanelor, dozelor de la instrumente, al boxelor, al acusticii spatiului de sonorizat, al salii de studio, etc.; sunt folosite in productia audio pentru a modifica (in bine) sunetul unui instrument, al unei voci sau alta sursa audio, si pentru a potrivi frecventele diverselor instrumente si surse audio, intr-un mix.

Egalizarea mai poate fi folosita si pentru a elimina sunete nedorite (de exemplu un bruiaj de frecvente joase dintr-un material audio inregistrat cu vocile unor oameni), pentru a imbunatati anumite aspecte ale tonului unui instrument, pentru a combate microfonia pe timpul sonorizarii unui concert, etc.

Cele mai comune egalizoare sunt cel grafic si cel parametric. Egalizoarele grafice le gasesti atat pe echipamentele Hi-Fi sau in softurile pentru ascultat muzica, cat si in mediul profesional, insa sub o forma mai complexa. 

Egalizoarele parametrice necesita cunostinte mai avansate de utilizare, insa ele ofera o precizie mai mare si un control mai bun asupra modificarii intensitatii frecventelor dorite.

Conceptul de egalizare a fost aplicat pentru prima data pentru corectarea raspunsului in frecventa la liniile telefonice utilizand circuite pasive, inainte de inventia amplificarii electronice. Inițial egalizarea a fost folosita pentru a “compensa” raspunsul in frecventa inegal in banda audio, al unui sistem electric, prin aplicarea unui filtru avand raspunsul in frecventa opus, restabilind astfel fidelitatea transmisiei. Un raspuns in frecventa ideal ar fi liniar, adica lantul audio prin care trece un sunet de la inregistrarea sa, pana la redarea sa, sa nu afecteze spectrul de frecvente al sunetului. Prin urmare, de aici termenul de “egalizare”.

Atat in sculele audio Hi-Fi cat si in cele auto, pentru masina, vei gasi diverse egalizoare, din care reglezi tonul, reglezi cat de tare sa se auda joasele, mediile si inaltele (Low, Mid, Hi), deci nu doar pe sculele profesionale gasim egalizoare.

De multe ori, un sistem liniar, cu toate aceste reglaje pe zero, fara alteratii, suna bine; este nevoie de ajustari daca echipamentele nu sunt chiar liniare, adica nu raspund liniar in frecventa, daca se face auditia intr-un mediu care influenteaza sunetul ascultat (camera cu reverberatie, ecou, unde se creaza unde stationare, etc), sau daca la mixaj dorim sa scoatem anumite sunete pe anumite plaje de frecvente ale unui instrument sau ale intregului mix, (de exemplu taiem frecventele joase sub 80 Hz cand inregistram o voce feminina, pentru ca oricum in acea plaja nu se intinde vocea, insa alte sunete aflate la frecvente de sub 80 Hz pot influenta negativ calitatea inregistrarii) sau sa modelam sunetul unui instrument muzical pentru a suna intr-un anume mod.

In curand voi pregati lansarea unui Curs de Egalizare. Cursul va fi online, va avea undeva la 2 ore de material video si voi prezenta in el mai multe functii si utilizari ale egalizarii, in mod special folosirea egalizarii in studio, la mixaje si inregistrari.

Voi detalia si cum se foloseste un egalizor parametric si unul grafic pe mai multe benzi de frecventa. Odata ce vei stii sa lucrezi pe un egalizor grafic si unul parametric, vei sti sa lucrezi practic pe orice egalizor de pe orice mixer, software audio sau alt aparat audio.

Un alt element important asupra caruia am sa revinin articolele urmatoare este invatarea frecventelor, sa stii cand auzi un sunet sau instrument, cam ce gama de frecvente acopera si cum sa te folosesti de EQ (vine de la equalization) pentru a imbunatati calitatea sa, sau pentru a il modela dupa cum te indeamna creativitatea.

Daca cunosti pe cineva care are nevoie de informatiile din acest articol, recomanda-i sa il citeasca, trimite-i link-ul acestui articol.

Cu drag,
Armin

Iti place ce citesti?
Aboneaza-te GRATUIT la noutatile de pe acest site! Vei primi e-mail de la mine cand apar noutati, si te poti dezabona oricand. Daca stii pe cineva care ar fi interesat sa citeasca aceste articole, ii poti recomanda acest site.
Nu trimit spam, datele tale sunt in siguranta.

This entry was posted in mix and tagged , , , , , , . Bookmark the permalink.

4 Responses to Ce este egalizarea (EQ)?

  1. Maryan says:

    Salut, foarte interesant articolul!
    Ce parere ai despre egalizatoarele virtuale? Sunt cateva care le folosesc cum ar fi Spline EQ, Parametric EQ 2 (e un vst nativ din FL Studio) si FabFilter EQ.
    Imi plac egalizatoarele vizuale, care pot reprezenta grafic sunetul. Cand vezi spectrul unui sunet, ai instant un avantaj in plus
    Astept cu nerabdare cursul!
    Marian

    • armin armin says:

      Salut, multumesc pentru aprecieri!

      Orice egalizor e bun cata vreme isi face treaba. Nu conteaza ca e fizic sau virtual, ca e digital sau analogic. Conteaza daca indeplineste (bine!) scopul pentru care vrei sa il folosesti.

      Avantajul sutelor de feluri de egalizoare de pe piata este ca avem de unde sa alegem si fiecare poate sa aleaga ce considera ca e util pentru el.

      Cand asculti muzica, nu prea iti pui problema \”oare ce egalizor s-o fi folosit in melodia asta?\”… pur si simplu iti place melodia sau cum e mixata, sau nu iti place. Sigur ca cine si creeaza muzica, de multe ori e curios in general, ce scule au folosit artisti de renume, si este si un pic de fascinatie si interes pentru anumite scule audio care au facut istorie, dar ideea e ca nu este chiar important ce folosesti, cata vreme rezultatul este foarte bun.

      E fain sa folosesti un egalizor care iti place tie ca functii, ca ergonomie, si sa il inveti atat de bine incat sa lucrezi usor si eficient cu el. Nu conteaza ca e gratis, ca costa 300 euro, ca e cel din DAW nativ, sau analogic, extern, etc. Conteaza cum suna ceea ce iese din mana ta :).

      • Maryan says:

        Salut din nou, ce parere ai de analizatoarele de spectru sau de egalizatoarele grafice, vizuale?
        Eu spre exemplu, nu as putea lucra cu un egalizator cu benzi cum e spre exemplu Marvel GEQ sau GEQ31V.
        Mi se pare un mare avantaj sa vezi cum arata spectrul unui sunet, ce distributie de frecvente contine.
        Numai bine!

        • armin armin says:

          Din ce ai scris mai sus, ai putea sa faci o mica provocare pentru tine: incearca la urmatorul proiect sa folosesti NUMAI egalizoare grafice. De ce sa faci asta? Doar ca sa inveti sa lucrezi si cu ele (mai bine).

          Chiar daca ulterior, dupa ce inveti sa lucrezi cu ele, nu le vei folosi pentru ca preferi altele, ce inveti iti va folosi si la utilizarea altora. Unde mai pui ca langa un astfel de egalizor, poti folosi si un analizor de spectru, doar ca egalizarea o faci grafic.

          Ideal ar fi sa facem egalizarea cu ochii inchisi, adica sa nu vedem nimic care sa ne distraga atentia, nici macar spectrul; desigur, vizualizarea spectrului este utila si ajuta in multe situatii, dar daca faci un mixaj cred ca decizia finala trebuie luata cu urechea, nu vizual.

          Deci parerea mea, este sa te folosesti de posibilitatile egalizoarelor cu analizor de spectru, insa sa iei deciziile de egalizare cu urechea, nu (doar) dupa spectru.

          Daca spectrul arata aiurea dar suna beton… cui ii mai pasa de spectru? Si invers! Daca spectrul arata beton dar suna ca şlapu’, cui ii mai pasa de …spectru? 🙂

          Eu cand ascult o piesa ce suna super fain, si se ridica parul pe mine la auditie, nu scot spectrul sa vad ce e acolo. Daca suna, a trecut testul. Ai prins ideea – deci parerea mea.

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

What Do You See?