Înregistrări audio la rezoluţii mari
[av_textblock size=” font_color=” color=” av-desktop-hide=” av-medium-hide=” av-small-hide=” av-mini-hide=” av-medium-font-size=” av-small-font-size=” av-mini-font-size=” av_uid=”]
In articolul trecut scriam despre rezolutiile inregistrarilor digitale. Sa vedem pentru inregistrari ce rezolutii folosim si cum le alegem.
Daca inregistrezi o chitara acustica sa zicem, si faci o proba de inregistrare pe 44,1 KHz/16 biti si alta pe 48 KHz/24 biti, asculti cele doua inregistrari, si te gandesti ca oricum suna cam la fel… ce conteaza setarile rezolutiei, nu? Poate o sa iti dai seama de diferenta, poate nu. In caz ca nu, iata de ce totusi se recomanda sa lucrezi cu rezoltuii (mai) mari.
Cand ai mai multe instrumente inregistrate la rezolutie mica, fiecare pe cate un canal, urmeaza sa le mixezi, adaugand efecte si alte procesari. Presupun ca daca esti in domeniul inregistrarilor, oricum nu scazi sub nivelul de 44,1 KHz/16 biti, pentru ca sub aceasta rezoltutie calitatea scade mult, si banuiesc ca si tu faci muzica sa placa celor ce o asculta, sa fie faina, si sa se auda fain, nu accepti calitate mai slaba daca poti sa o faci mai bine. Daca ma insel, probabil ca nu ai ce sa inveti de la mine din acest articol :).
Bun, sa revenim, deci asa cum bine stim, semnalele la mixaj se insumeaza ca intensitate. Daca mixezi doua semnale, semnalul rezultat va fi suma celor doua. Practic creste volumul. Dar daca ai 10 canale pe care le miezi? Dar daca ai 47 de canale pe care le mixezi? Rezultatul va fi suma lor! De aceea inregistram cu nivelul reglat pana in -15 dB, ca apoi la mixaj sa avem destul loc (headroom) pentru suma lor, sa nu ajungem la capatul scarii de dinamica, in distorsiuni (clipping).
Acum gandeste-te ca daca la conversia din analogic in digital am avut acele “rotunjiri”, acele aproximari ale semnalului audio pentru valorile esantioanelor dintre doua trepte, ce se intampla la mixaj: semnalele audio se insumeaza, asadar daca un esantion de pe un canal are o valoare, si se insumeaza cu celalalte esantioane de pe celalalte canale din acel moment al inregistrarii, cu care este sincronizat, rezultatul va fi suma valorilor esantioanelor ca nivel de volum. Dupa o astfel de adunare, rezultatul s-ar putea sa… dea cu virgula :D. La modul cel mai serios, rezultatul adunarii valorilor poate sa fie chiar potrivit pe una din valorile ce pot fi reprezentate din cele 65536, sau poate sa NU fie chiar una din acele valori, ci poate sa fie intre doua valori consecutive, in acest caz se face din nou o rotunjire.
Pe 24 biti se pot reprezenta 16.777.216 in loc de 65.536 (de 256 de ori mai mult!), deci avem sanse mai mari ca valoarea esantionului suma a esantioanelor mixate se se regaseasca printre cele 16.777.216 de valori, iar in caz ca totusi nu, se face o aproximare, insa mult mai mica, pentru ca distanta dintre valori consecutive este mai mica. Deci precizia insumarii este mai mare, pentru ca diferentele dintre valorile pe 24 biti sunt mai mici decat diferentele dintre valorile pe 16 biti (avem de reprezentat valori inre -1,7XX V si +1,7XX V, fie ca le reprezentam pe 16 biti sau pe 24 biti).
Apoi zgomotul de fond pe 24 biti este mai mic decat pe 16 biti, deci la mixaj si rezultatul mixarii canalelor pe 24 biti va avea un zgomot de fond mai mic decat al mixajului pe 16 biti.
Iar avantajul inregistrarii la 48 KHz in loc de 44,1 KHz, este faptul ca dintr-o secunda de material audio, la 48 KHz, vom avea mai multe esantioane, deci mai mult detaliu si informatie din semnalul audio, rezultand inregistrarea semnalelor audio pana in 24 KHz. Audio Engineering Society recomanda utilizarea ratei de esantionare de 48 KHz pentru cea mai mare parte a aplicatiilor audio.
Asadar o reolutie de 48 KHz / 24 biti este optima pentru inregistrarile audio.
Iar dezavantajul faptului ca lucrand la rezolutii mari fisierele vor ocupa mult spatiu pe mediul de stocare, ar trebui sa il depasim achizitionand spatiu de stocare, al carui pret scade pe zi ce trece. In ziua de azi, nu mai constituie asa o problema achizitionarea unui HDD de 1 TB, iar cand se umple, achizitionarea celui de-al doilea.
Oricum, daca apuci sa umpli un HDD de 1 TB cu muzica si inregistrari la rezolutii mari… inseamna ca chiar ai muncit ceva la tine in studio, si in acest caz, chiar merita sa cumperi si al doilea HDD sau cate ai nevoie, pentru ca iti este util, nu il cumperi sa il tii aiurea.
Iar proiectele vechi la care nu mai lucrezi, le poti arhiva in format rar sau zip (deci fara pierderi de calitate) cu foldere cu tot, avand acces la ele oricand ai nevoie, dar iti ocupa spatiu mai putin pe disc.
Un alt dezavantaj ar fi faptul ca fisierele de rezolutii mari vor necesita si putere de procesare mai mare, (dar avem computere destul de puternice in ziua de azi) si compatibilitate – iarasi, echipamentele de azi vin pregatite pentru rezolutii destul de mari.
Ca sa te convingi asupra diferentelor de sunet intre diverse rezolutii, cred ca cel mai relevant este sa asculti cu urechea ta; inregistreaza acelasi sunet la diverse rezolutii, compara inregistrarile intre ele si vezi daca este diferenta sau nu. Un “blind test” sau “double blind test” cred ca e cel mai relevant, si poti face testele imrpeuna cu alti prieteni muzicieni sau sunetisti, ca sa fie si mai relevant.
Sa vedem o comparatie intre spatiile ocupate de fisiere audio wav la diverse rezolutii. In Adobe Audition am creat fisiere audio stereo pe 2 canale de cate 1 minut fiecare in care am generat semnal roz (pink noise). Este acelasi semnal in toate fisierele. Iata cum difera marimea lor in MB in raport cu rezolutia.
Mai jos ai un grafic din care poate intelegi mai usor:
Se mai pot face si alte combinari de setari dar nu prea isi au sensul.
Dupa ce faci inregistrarile la rezolutia pe care o consideri potrivita pentru proiectul la care lucrezi, faci mixajul, iar la final in faza de masterizare cand e gata totul, faci export la rezolutie mai mica daca este nevoie – daca vrei sa faci un CD audio, vei face exportul la 44.1 KHz / 16 biti. Dar e bine sa pastrezi proiectul la rezolutie mare pentru eventuale modificari ulterioare.
Ca nota de final vreau sa adaug faptul ca dupa ce gasim o rezolutie care e OK pt noi, sa nu ne pierdem prea mult prin setari si sa trecem la actiune, sa facem muzica faina, care suna bine :).
Cu drag,
Armin
[/av_textblock]
3 Comments
Notat (inregistrat 😉 )
Foarte bun articolul. Multumesc frumos!
Merci si eu, te mai astept! 🙂