Posts

Compresia Dinamica In Paralel

,

Compresia Dinamica In Paralel

Descarca aici varianta audio a acestui articol. Ai in ea la final si o demonstratie practica a functionarii Compresiei Dinamice In Paralel.

Ce este exact Compresia Dinamica In Paralel, si cum te poate ajuta ea sa obtii mixuri mai bune?

Dupa ce am scris intr-un articol trecut despre compresie dinamica, si cum functioneaza un compresor de dinamica, acum pot explica Compresia Dinamica In Paralel.

Compresia Dinamica In Paralel este o foarte puternica tehnica de mixaj, dar este de multe ori gresit inteleasa. Am sa explic mai jos.

Mai este cunoscuta si cu numele de compresie New York, pentru ca multi ingineri de studio din New York erau cunoscuti pentru faptul ca apelau la aceasta tenica.

Compresia Dinamica In Paralel, este o varianta de compresie prin ridicarea semnalului, si se realizeaza prin mixarea unui semnal necomprimat (sau foarte putin comprimat), cu varianta foarte comprimata (de fapt chiar limitata) a aceluiasi semnal.

In loc de micsoararea dinamicii prin reducerea varfurilor semnalului, aceasta compresie reduce dinamica prin ridicarea sunetelor slabe, abia auzite, aducand detalii altfel pierdute in mix.

Se foloseste cu precadere pe BUS-ul stereo al percutiei, pe exportul stereo al unei sesiuni audio,  pe chitara bass, si pe voce in inregistrari si sonorizari de concerte, sau “live”, in general.

Urechea umana este mai sensibila la sunetele care sunt reduse in intensitate, si este mai putin sensibila la sunetele slabe care cresc in intensitate, iar Compresia Dinamica In Paralel se foloseste de acest avantaj.

Spre deosebire de compresia dinamica normala, acest tip de compresie pastreaza tranzitiile din muzica, lasand impresia unui sunet natural.

Pentru ca urechea nu percepe foarte bine acest tip de compresie, compresorul poate fi folosit cu setari mai agresive, cum ar fi setari de ratio mari, pentru un efect puternic.

Deci functionarea acestui principiu consta in impartirea unui semnal pe care vrei sa il comprimi – voce, percutie, orice ai nevoie, chiar si mixul intreg, la final – dupa care urmeaza sa aplici o compresie dinamica doar pe o parte a acelui semnal impartit, cealalta ramane asa cum este, iar cele doua se insumeaza la final.

Compresia Dinamica In Paralel

Folosesti setari agresive ale compresorului, adica ratio cu valori mari, chiar peste 20:1, ceea ce duce la limitarea semnalului, pentru ca la o asa valoare, prea putin mai trece de prag (threshold).

O practica des intalnita este sa folosesti chiar mai mult de un compresor, in functie de ce vrei sa obtii.

Folosesti pe langa valori mari de ratio, si un threshold de -20 dB sau chiar -40 dB. Astfel, compresorul practic limiteaza semnalul ce trece prin el, la valoarea setata de threshold, deci taie practic varfurile semnalului ce trec de aceasta valoare, la final dupa insumarea celor doua semnale – cel comprimat (de fapt limitat) si cel necomprimat, semnalul comprimat nu prea va avea influenta pe partea de semnal puternic, varfurile si tranzitiile puternice din melodie nu sunt afectate – ceea ce si vrem, pentru ca la asta foloseste cel mai mult Compresia Dinamica In Paralel.

Semnalul audio ce se gaseste sub valoarea threshold-ului, este neafectat, el ramane asa cum este, fara nici o schimbare de volum sau dinamica. Asta inseamna, ca si sub acest nivel avem acelasi semnal, si pe partea de compresor si pe partea de semnal fara compresor. Stim ca doua semnale identice, daca se insumeaza, semnalul rezultat creste cu 6 dB.

Avem deci o crestere a semnalului de sub threshold, cu 6 dB, si asta fara sa adaugam volum in mod activ, din make-up gain!

Astfel, gama dinamica a scazut doar cu 6 dB, si semnalul ce era peste threshold ramane neafectat. Daca e nevoie de o scadere a dinamicii si mai mare, mai poti adauga alte compresoare in paralel, daca mai adaugi inca doua, vei avea la final semnalul mixat din 3 compresoare plus semnalul necomprimat, deci o crestere a semnalului de sub threshold, cu 12 dB.

Combinand diverse compresoare cu diverse setari, poti obtine timbre diferite ale semnalului.

Daca comprimi dinamic un mix, s-ar putea sa se auda ca e comprimat si sa se departeze de la cum suna initial, dar daca folosesti Compresia Dinamica In Paralel, vei face mixul sa sune mai bine, fara a se departa prea mult de la cum suna initial. Cel mai bine e sa testezi, incearca sa folosesti Compresia Dinamica In Paralel si vezi ce iese.

Test practic. O variatie a Compresiei Dinamice In Paralel.

I-am zis variatie, pentru ca implica si modificarea make-up gain-ului, ceea ce in explicatia de mai sus nu se intampla.

Presupun ca lucrezi intr-un DAW, si ai deschis o sesiune a unei melodii la care lucrezi in prezent. Ca sa vezi cum poti imbunatatii mixul cu ajutorul Compresiei Dinamice In Paralel, alege un instrument sau voce, sau chiar BUS-ul pe care ai percutia, in cazul ca ai asa ceva – e mai usor de lucrat daca trimiti toata percutia pe un BUS, ai control asupra percutiei in raport cu restul instrumentelor.

Dubleaza in DAW acel canal, al instrumentului pe care vrei sa il comprimi. Adauga-i acelui canal nou creat, un compresor de dinamica, la care setezi de exemplu threshold -30 dB, ratio 50:1. Seteaza apoi din make-up gain ca indicatorul de nivel pe acel canal sa ajunga tot pana unde ajungea si canalul initial (daca pe canalul initial indicatorul ajungea la sa zicem -9 dB, pe noul canal care are acest compresor, dupa compresie nivelul va scadea drastic, deci regleaza din make-up gain sa ajunga iarasi la -9 dB, ca si celalalt.

Apoi lasa jos fader-ul de la noul canal creat, cel cu compresor pe el, si seteaza o bucla a mixului care sa o lasi sa se tot repete pentru a face setarile necesare. In timp ce acea bucla se repeta, intr-o portiune a mixului in care ai celele mai multe instrumente simultan, ridica usor de fader-ul canalului cu compresor pe el, pana incepi sa il auzi si il mixezi cu canalul initial, cel fara compresor, pana suna bine, apoi fa comparatia cum suna inainte si cum suna acum, setand canalul cu compresor cand sa se auda, cand sa nu se auda (din butonul de mute).

Pe limbaj “romglez” zicem ca “mutezi” si “demutezi” acel canal… 🙂

Poti folosi aceasta tehnica atat pe BUS-ul de percutie, cat si pe voce, sau alte instrumente, fie reale fie virtuale, testeaza si vezi cum suna mai bine. Ba chiar poti la final, sa aplici aceasta tehnica de Compresia Dinamica In Paralel, pe intreg mixul.

In varianta audio a acestui articol ai la final o demonstratie practica a aplicarii Compresiei Dinamice In Paralel. Cel mai mult se simte in portiunea din melodie unde “cade” pisa, unde semnalul necomprimat scade destul de mult, acolo compresia ridica mult semnalul, aducand detaliile in evidenta.

Oricum, ca orice lucru, e bine sa nu abuzezi, foloseste aceasta tehnica doar daca imbunatateste mixul. Si e valabil ca si la alte reglaje, sa setezi pana iti suna bine, apoi sa dai putin inapoi, pentru ca urechea se obisnuieste si cere mai mult.

Daca ai intrebari sau ceva de adaugat, lasa-mi un comentariu mai jos. Nu da Like sau Share decat daca ti-a placut acest articol. Daca nu ti-a placut, invita 10 prieteni sa dea Like si Share!

Cu drag,

Armin

Descarca aici varianta audio a acestui articol. Ai in ea la final si o demonstratie practica a functionarii Compresiei Dinamice In Paralel.

Compresia Dinamica

,

Descarca aici acest articol in format mp3.

Am vrut sa scriu un articol despre compresia dinamica in paralel, considerand ca ar fi foarte utila pentru multi, insa am zis sa incepem cu inceputul – pentru ca e ca la teoria muzicala: nu poti invata gamele daca nu stii notele muzicale. Incep cu compresia dinamica, si voi intra in detalii pe rand, ajungem deci si la compresia dinamica in paralel.

Compresia dinamica reduce diferenta intre semnalele de nivel inalt si cele de nivel scazut ale unui semnal audio. Este utila pentru a imbunatati o inregistrare a unei voci sau instrument, fie el real sau virtual, si pentru a da consistenta si uniformitate unei melodii, album, inregistrari de voce, coloana sonora a unui film, etc.

Aparatul electronic care face o astfel de compresie dinamica se numeste compresor dinamic, sau pur si simplu, compresor. Compresoarele pot fi analogice, digitale, sau doar software (care, inevitabil, sunt tot digitale). Ele au diverse setari ce se pot folosi pentru a prelucra semnalul audio intr-un anume fel, in functie de ce considera inginerul de sunet ca are nevoie sa scoata din acel semnal audio.

Cea mai comuna utilizare a compresiei dinamice este ridicarea nivelurilor scazute ale semnalului pentru a evidentia detaliile care altfel s-ar auzi mult mai slab sau deloc, dintr-o inregistrare. Asta face orice instrument sau voce sa sune mai prezent, mai consistent.

De exemplu, un vocalist are tendinta de a canta sunetele inalte mai tare decat sunetele joase ca frecventa. Compresorul poate fi folosit in acest caz pentru a mai echilibra si uniformiza vocea pe parcursul piesei. Manual se poate obtine un efect similar prin miscarea fader-ului de pe mixer in functie de cum urmeaza vocea sau un instrument sa cante, cel care face asta anticipand ce urmeaza, eventual dupa mai multe repetitii. Compresorul face asta automat, fiind un aparat sau soft. Se mai poate face si prin miscarea automatizata a fader-ului in mixer digital sau in DAW. Insa un compresor mai are si alte setari ce il fac mai usor de utilizat si cu rezultate foarte bune in multe cazuri. Uneori si combinatia intre automatizarea volumului si compresie dinamica este folosita.

inregistrari-audio-compresor-dinamic-CMS-LAB-VFC1-FRONT2

Compresor dinamic realizat manual de Christian Mike Sugar

Cele mai importante setari ale unui compresor sunt ratio (raportul) si threshold (pragul). Ma voi referi la ele in engleza pentru ca vei intalni pe marea majoritate a aparatelor denumirea in engleza, nu are sens traducerea, decat ca fapt divers.

Ratio – cantitatea de compresie care se aplica semnalului.

Threshold – este pragul nivelului peste care se aplica compresia, adica doar semnalele care trec de acel nivel sunt comprimate, nu si restul.

De exemplu daca setezi un threshold de -10 dB, ratio la 4:1, si semnalul ajunge la -6 dB, fara compresie, aplicand compresia, va iesi din compresor un semnal de – 9 dB. Adica orice semnal care trece de -10 dB, este redus la un sfert din cantitatea care trece de prag. Trec 4 dB de prag, deci un sfert din 4 inseamna ca doar 1 db va mai trece de acel prag, iar peste -10 dB cu 1 dB inseamna ca semnalul va atinge -9 dB.

Setarea de ∞:1 inseamna limitare – adica tot ce trece de prag este redus astfel incat sa nu mai treaca de prag. Asta se obtine si cu o setare 60:1. Sunt si exceptii, varfurile care intervin brusc, precum acele “atacuri” care sunt de fapt o crestere foarte brusca a semnalului, in care copresorul nu are timp sa reactioneze.

Compresorul mai are setari si pentru attack si release, prin care setezi cat de rapid sa raspunda compresorul la schimbarile de semnal.

Attack – este perioada in care compresorul scade semnalul ca sa ajunga la valoarea setata de ratio.

Release – este perioada in care compresorul da drumul la semnal sa ajunga din nou cum era inainte.

Pentru a usura utilizarea compresoarelor dinamice, setarile de attack si release sunt in milisecunde de cele mai multe ori, si reprezinta perioada de timp in care compresorul modifica semnalul cu o anumita valoare in dB, prestabilita de producatorul compresorului respectiv, de multe ori aceasta fiind 10 dB.

De exemplu daca compresorul are setata din fabrica valoarea de 10 dB la unitatea de timp, un attack setat la 1 ms va insemna ca intr-o milisecunda semnalul va scadea cu 10 dB, iar in 2 ms cu 20 dB. Nu sunt convins ca se intelege ce vreau sa zic aici, dar daca ai intrebari nu ezita sa imi scrii mai jos un comentariu.

Multe din compresoarele dinamice au setarile de attack si release reglabile, pe cand la altele acestea depind de circuitul electric si de semnalul de intrare, variind in functie de acest semnal.

inregistrari audio compresie dinamica vst plugin Cubase dynamic compressorSoft knee / hard knee

O alta setare ce o poate oferi un compresor, dar nu e obligatoriu, este soft knee sau hard knee. Nu-si are sens traducerea, mai bine explic ce face fiecare:

Soft knee creste treptat raportul de compresie odata cu cresterea nivelului semnalului, ajungand cel mult la nivelul de compresie setat, deci nu comprima direct la raportul setat, ci ajunge acolo, treptat. Evident, hard knee face invers, adica comprima direct cu raportul setat, tot ce trece peste threshold. Daca folosesti soft knee, nu se va auzi asa de proeminent trecerea de la semnalul necomprimat la cel comprimat.

Unele compresoare lucreaza cu o medie a semnalului (RMS) in loc de varfurile lui (peak, sau valorile instantanee). Asta ajuta la o compresie relevanta pentru felul nostru de a percepe taria semnalului audio.

Din punct de vedere constructiv exista mai multe tipuri de compresoare, pe lampa, optic, sau pe tranzistori, insa nu voi intra in detalii de electronica. Fiecare compresor se vrea a fi transparent, adica semnalul care iese din el sa fie comprimat dar sa nu sune a fi comprimat, cu toate astea, cam fiecare compresor are felul sau personal de a prelucra semnalul, ramane sa iti alegi cu care vrei sau poti sa lucrezi.

Oricum, eu zic ca nu trebuie sa te impiedici de lipsa unui anumit compresor cand lucrezi la o melodie; lucrezi cu ce ai, fa sa sune excelent cu ce poti, fara sa ai nevoie sa testezi un milion de compresoare. Da, poate cele scumpe suna mai fain sau iti ofera niste avantaje, dar invata sa lucrezi foarte bine cu ce ai deja si scoate toata zeama din ce ai.

Prin comprimarea dinamica, amplitudinea semnalului scade, ca urmare este nevoie sa compensam acea scadere, prin ridicarea intregului semnal, dupa compresie – asta face Make-up Gain, sau Gain.

Uneori lucrezi cu semnale mono (o voce inregistrata cu un singur microfon, de exemplu), alteori cu semnale stereo – daca vrei sa aplici compresie pe intreaga melodie, sau pe bus-ul stereo din mixer unde ai mixata percutia, sau diverse seturi de voci sau instrumente, etc. Ai nevoie in cazul semnalelor stereo, de cele mai multe ori, cu cateva exceptii, sa aplici aceeasi compresie pe ambele canale simultan, chiar daca ele difera intre ele, adica varful doar unuia din ele trece de threshold, pentru a nu strica imaginea stereofonica. Pentru asta ai asa numita functie Stereo Linking.

Iar exceptiile de care vorbeam sunt cazurile cand intr-adevar stii ce faci, si vrei sa aplici compresii diferite pe cele doua canale dintr-un semnal stereo.

In lumea digitala e  mai simplu de lucrat in multe cazuri pentru ca poti asculta usor daca e bine asa sau daca e bine asa. Si apoi lasi cum auzi ca suna mai bine.

Look-ahead este o functie conceputa pentru a depasi problema de a fi fortat sa faci un compromis intre ratele de atac lent, care produc schimbari lente de amplificare a sunetului, si ratele de atac rapide, capabile a captura tranzitiile. Daca setezi atac rapid, copresorul pana observa ca semnalul a crescut, si reactioenaza, deja acel varf a trecut necomprimat; iar daca setezi atac lent, portiunile scurte tranzitorii care dau o nuanta importanta sunetului, se pierd. Atunci functia de look-ahead “se uita” inainte, “vede” cum vine semnalul, si reactioneaza in timp real  atfel incat sa pastreze portiunile tranzitorii si atacul scurt, dar sa si comprime semnalul.

Ca fapt divers, in functionarea ei (a functiei) semnalul de intrare este impartit in doua, iar o parte din cele doua este intarziata. Semnalul neintarziat este analizat, si in functie de el, se aplica compresia pe semnalul intarziat, care apare la iesire. Aceasta intarziere este dezavantajoasa la semnalele ce trebuiesc prelucrate in timp real (concerte, discursuri,prezentari, etc), dar daca lucrezi intr-un DAW la un semnal deja inregistrat, poti aplica o astfel de compresie dinamica, fara sa iti mai pui problema intarzierii.


La ce folosim compresia dinamica?

inregistrari audio compresor dinamic  160SLfront_lg_original

Cand inregistrezi sunete cu dinamica mai mare decat dinamica permisa fizic de mediul de inregistrare, ai nevoie sa faci o compresie dinamica, pentru a nu ajunge in distorsiuni, si pentru a capta semnalul integral. De exemplu (si imi place sa dau tot timpul acest exemplu) daca inregistrezi un tren care trece pe langa tine la 5 metri sa zicem, e foarte probabil sa ai un sunet cu o dinamica foarte mare, undeva la peste 90 dB, pentru ca daca e noaptea, in padure si iarna (adica nu ai pasari, insecte, alte vietati care sa faca zgomot) si e si zapada, aproape ca ai liniste deplina (poate cativa dB, sau daca adie putin vantul sau ai ceva zgomote, poate ai 30 dB sa zicem in jurul tau ca zgomot – probabil ca auzi de la 5 metri soaptele unui om. Cand trece un tren de marfa, fara ca locomotiva sa sune, sunetul poate ajunge lejer spre 120 dB, iar daca si suna locomotiva… cu atat mai mult. Cum mediile de inregistrare ajung cu greu la o astfel de dinamica, solutia este sa faci o compresie dinamica inainte de a intra semnalul in recorder. Altfel, ori distorsioneaza, ori pierzi sunetele fine ce se aud cand trenul se apropie, inainte sa treaca prin fata ta. Unele recordere au un compresor incorporat, care, in anumite limite, isi face treaba excelent.

In concerte sau in studio se folosesc compresoarele dinamice pentru a uniformiza vocile, pentru a schimba putin sunetul unor instrumente, pentru a face un mix mai consistent, sau chiar pentru a limita un semnal ca el sa nu ajunga la distorsiuni.

Limitarea semnalului nu difera prea mult de compresie ca prces, doar ca perceptie si utilizare. Un limitator este un compresor cu setarea foarte mare a compresiei, si un attack foarte rapid, multi ingineri de sunet considera o compresie de peste 10:1 ca fiind limitare.

Exista si denumirea de brick wall limiting – are o compresie foarte mare si un atac foarte rapid. Scopul este ca nimic din semnalul audio sa nu treaca de acel prag setat, folosind setari de compresie de la 20:1 pana la ∞:1 . Daca majoritatea semnalului se loveste de acest zid (brick wall) si este limitat, in loc de limitarea unor varfuri accidentale, ocazionale, rezultatul poate sa sune neplacut, distorsionat. Acest fel de limitare se foloseste mai mult ca masura de protectie in  aplicatii de sunet si de difuzare in direct, concerte, etc.

Unele dispozitive electronice de larg consum includ limitatoare. Sony utilizează sistemul de limitare automata a volumului (AVLS), pe unele scule audio portabile (Walkman, MiniDisc, CD Player, etc).

Compresia dinamica este folosita si in unele amplificatoare sau sisteme de sunet, pentru a nu deteriora difuzoarele boxelor la volume mari sau diverse incidente tehnice (pocniturile produse de scoaterea mufei dintr-o chitara electrica amplificata de exemplu).

In general posturile de radio emit semnal (foarte) comprimat dinamic. Desi pentru audiofili si melomani un sunet bun inseamna un sunet dinamic, si compresia dinamica excesiva are niste avantaje pentru mediul in care se foloseste, adica radio. Sunetul de radio este foarte comprimat dinamic pentru a se auzi mai usor in mediile zgomotoase si a se reda bine pe aparatele cu performante slabe. “Bine” insemna nu ca suna fain, ci ca se aude si se intelege ce este acolo. Adica pe un radio portabil, telefon, pe care deseori le auzi in medii zgomotoase – in masina, pe strada, in casti de strada, in magazine, restaurante, cantine, stranduri, diverse localuri, etc. In acele conditii trebuie sa se auda si inteleaga materialul audio, fie ca e voce sau muzica; astfel, compresia dinamica face audibile portiunile care altfel ar fi la un volum prea mic si s-ar pierde. Desigur, nu poti face auditii Hi-Fi in acele locuri si pe asa scule, dar aici e locul unde compresia in exces este utila.

Un alt loc unde compresia este utila insa personal am constatat ca nu se foloseste fie din comoditate, fie din nestinta, sunt supermarket-urile unde exista o muzica de fundal, si uneori intervine o voce peste, care face diverse anunturi cateva secunde, apoi revine acel fundal muzical. Am observat ca fara o compresie setata corect, acele voci suna mult prea tare si deranjeaza clientii din magazin, si cu toate astea, uneori nici nu se intelege clar ce spune acea voce. O comparatie ar fi posturile de radio unde este setata o compresie puternica dar de catre cineva care se pricepe, si vocea de la radio se suprapune foarte bine peste fundalul muzical, se intelege clar si fundalul, si vocea, si nu deranjeaza cand se trece de la una la alta.

inregistrari audio compresor dinamic  mainlarge3In studio cand lucrezi la o melodie trebuie sa aplici compresie doar daca si unde este cazul. Nu tot ce se inregistreaza se comprima dinamic, si nici mixul final nu il comprimi foarte mult – trebuie sa sune dinamic si bine pe sistemele Hi-Fi. Aici, de-a lungul anilor, odata cu folosirea pe scara larga a mediului digital, s-au scos piese care suna tot mai tare, uneori pana la distrugerea piesei, pentru ca nu mai suna bine, si despre asta am scris intr-un articol, despre asa numitul Loudness War.

Am sa revin cu un articol despre diverse tipuri de compresie dinamica si alte detalii. Pana atunci, testeaza compresoarele din DAW-ul pe care il folosesti in prezent, joaca-te cu setarile si vezi ce face fiecare in practica.

ATENTIE! Utilizarea in exces a compresiei dinamice poate distruge o melodie – altfel extraordinara, iar utilizarea comerciala “sa sune tare” iti va tine inregistrarea departe de audiofili, melomani, si alti pasionati de muzica, chiar daca ai o compozitie extraordinara, aranjamente excelente, voce si instrumentisti de exceptie, inregistrare “ca la carte”, idiferent cate zeci de ore ai muncit la piesa.

Aplica compresie dinamica cu simt de raspundere, si iti garantez ca piesa ta va suna bine. Va suna tot mai bine!

Iti multumesc ca ma citesti,

Armin Fatol

Descarca aici acest articol in format mp3.