Posts

Editare audio – Fade In şi Fade Out – graficul, frecvenţa şi intensitatea sunetului

Am mai vorbit despre importanța editării audio cu Fade In și Fade Out, însă acum vreau să explic încă câteva aspecte legate de frecvenţe, amplitudine, funcționarea difuzorului relativ la graficul pe care noi îl vedem pe computer, lucruri pe care le consider foarte bine de știut atunci când facem producție audio.

  • Ce date ne mai oferă graficul unui fișier audio?
  • Ce este frecvența sunetului?
  • Ce este amplitudinea sunetului?
  • De ce e nevoie să aplicăm Fade In și Fade Out la capetele fișierelor audio, în faza de editare?

Câteva elemente introductive:

  • Graficul unui fișier audio ne arată felul cum difuzorul vibrează și produce acel sunet, reprezentat grafic
  • Linia de mijloc ne arată locul unde difuzorul este în repaus (nu vibrează, deci nu produce sunet)
  • Sunetele sunt vibrațîi ale mediului (aerul în majoritatea cazurilor), compuse din mai multe unde, de formă sinusoidală, suprapuse, și cu intensități variate. Pentru a exemplifică aici, am ales o singură undă sinusiodală
  • Frecvența cu care mediul oscilează în unitatea de timp (secundă de exemplu), se măsoară în Hz; 1000 Hz înseamnă 1000 de oscilațîi într-o secundă
  • Spectrul audio este plaja de frecvenţe pe care urechea umană o poate percepe iar acesta se află între 20 Hz și 20.000 Hz
  • Cu cât frecvența este mai mare, spunem că sunetele sunt mai înalte, iar cu cât este mai joasă spunem că sunetele sunt mai joase. Mediile ar fi undeva între 🙂

Aplicație practică:

Pentru exemplul nostru, am generat în Audition un sunet, un sunet de 2 Hz, adică două oscilațîi pe secundă. Nu îl vom auzi, pentru că el se află sub spectrul audio pe care urechea umană îl poate perfcepe, însă am ales această frecvența pentru că astfel putem vedea difuzorul cum se mișcă

Dacă aş fi ales o frecvența mai mare, nu puteam observa cu acuratețe mișcarea difuzorului

Am legat un difuzor auto, prin două fire, la un amplificator audio, iar interfață audio de la computer este conectată la intrarea amplificatorului

Observă difuzorul cum se mișcă înspre față și înspre spate, față de linia de mijloc unde este în repaus atunci când nu îi aplicăm semnal

Dacă linia din grafic este în partea superioară liniei de mijloc din grafic, difuzorul iese în față, iar dacă e în partea inferioară graficului, difuzorul se mișcă înspre spate – dacă nu se întâmplă așa, înseamnă că undeva ai o faza inversată sau două fire de semnal inversate între ele

Aici poți observa și înțelege intensitatea sunetului – cu cât linia din grafic se departează mai mult de linia de mijloc (indiferent de direcție), cu atât mișcarea difuzorului va fi mai amplă, și deci, difuzorul va genera un sunet mai puternic

Difuzorul se poate arde în cazul în care semnalul ce intră în el, din amplificator, este atât de puternic încât împinge membrana difuzorului peste limitele sale mecanice, caz în care fie se rupe membrana, fie se arde bobina din difuzor, fie ambele 🙂

Editare audio: Fade In și Fade Out

Difuzorul acum are o mișcare cursivă pentru că semnalul audio din fișier pleacă chiar de pe linia de mijloc, unde este starea de repaus a difuzorului

Dacă linia din grafic ar porni din alt punct (indiferent că pornește în sus sau în jos), și nu de pe linia din mijloc, difuzorul ar fi pus efectiv să redea instant valoarea semnalului din acel punct, însă el fiind în repaus, face tot posibilul să ajungă în cel mai scurt timp la valoarea respectivă, unde e graficul, ceea ce este fizic imposibil

Datorită inerției, acel moment de trecere de la starea de repaus la o stare instantanee diferită, adică începutul graficului (însemnând că intră brusc curent în difuzor, și nu treptat), generează și câteva sunete din spectrul audio, pe care noi le auzim sub formă de păcănituri, și care de cele mai multe ori sunt deranjante, și nu vrem să le auzim

De exemplu dacă tai din acest fișier, hai să vedem difuzorul cum se chinuie, și cum se aud artefactele produse de modificarea instantanee a semnalului – urmareste video-ul de pe YouTube pentru a vedea exact ce se întamplă

Acum gândește-te că, de fiecare dată când în softul de producție audio, tai sau decupezi un fișier audio înregistrat, se întâmplă la un nivel mai mare sau mai mic, aceste rupturi, aceste tăieturi unde semnalul nu mai duce difuzorul în/din starea de reapaus, ci îl pune să reacționeze instantaneu la valori diferite. Și astfel se crează acele păcănituri faorte deranjante

Soluția:

Dacă aplicăm Fade In și Fade Out pe fiecare bucată de fișier unde avem tăietură, acest lucru va face ca începuturile și finalurile să fie pe linia de mijloc, iar difuzorul să lucreze cursiv, fără a crea zgomote nedorite

Click aici pentru video YouTube

Reverb – Top 5 greseli folosind acest efect

Armin aici, te salut!

Am pregatit pentru tine un material video – un top 5 greseli folosind efectul REVERB. Cand mixezi o melodie in DAW-ul tau preferat, efectul de reverb este aproape nelipsit, mai ales pe voce dar si pe alte instrumente/sunete. Am observat ca foarte multi interpreti vocali cand canta live, folosesc efect de reverb in exces, insa nu cu un scop artistic, ci pentru a-si masca imperfectiunile vocale. Ei bine, nu la asta ar trebui folosit acest efect.

Pentru ca cineva sa cante bine din voce, recomand sa ia niste ore de canto si sa faca exercitiile aferente, atat cat e necesar. Adaugarea de efect de reverb in exces, desi “repara” vocea, stric amelodia.

Efectul de reverb se foloseste si pentru a aseza in spatiu sunetele dintr-o melodie. Folosit in mod eficient, acesta creste mult calitatea unei melodii, a felului cum suna o melodie. Pentru a evita cateva greseli in utilizarea efectului reverb, hai sa vedem un top 5 greseli la utilizarea sa. Apasa pe clipul de mai jos pentru a-l vizualiza.

Interviu Cristi Puia – Quantiz Studio Oradea

Am vrut de mult timp sa iau un interviu unui om de studio, pentru ca eu consider ca e fain si util sa afli si alte pareri ale unor oameni care fac cam ce faci si tu, sau poate doar ai vrea sa faci si tu. Consider ca avem cu totii ce invata de la cei mai experiementati, de la cei care ne pot deveni mentori sau cel putin ne pot inspira. Si eu ii invat pe altii, insa si eu sunt student la randul meu, intr-un proces continuu de invatare si studiu.

Acesta este un lucru bun si cred ca nu ma voi opri vreodata din invatat  pe domeniul care ma intereseaza.

L-am invitat pentru acest articol pe Cristi Puia de la Quantiz Studio Records din Oradea sa imi ofere acest scurt interviu despre cateva lucruri legate de studiourile de inregistrari.

Cristi Puia – compozitor, orchestrator, producator muzical, fondator Quantiz Studio Records (www.quantizstudio.ro , Facebook: Quantiz Studio Records)

Am inceput sa creez prima data muzica electronica in 1996, in programe ca Impulse Tracker, Fast Tracker, utilizand sunete din module, format .mod, multe dintre ele fiind folosite ca generice la posturile locale de radio, Radio Transilvania si Radio Sonvest Oradea, precum si muzica pentru trupele locale sustinute de aceste posturi de radio. In 2005 – 2009 am lucrat in Pan Records Studio (Italia, Reggio Calabria), unde am invatat si m-am initiat in notiuni de acustica generala si sunet , si DAW-uri ca Steinberg Nuendo (Cubase), caruia i-am ramas fidel pana in prezent. In 2012 am inceput constructia sediului studioului personal, Quantiz Studio Records, in Oradea, considerand ca in fiecare oras ar trebui sa existe un studio profesional care sa se ocupa de inregistrari sau chiar productie.

Armin: – Ce calitati consideri ca trebuie sa aiba un sunetist pentru un studio de inregistrari, pentru a duce proiectele la bun sfarsit?

Cristi: – In primul rand sa aiba ureche, nu doar fizic vorbind (asta ca o gluma). Vorbesc despre “ureche muzicala”, pentru ca eu unul consider ca si un inginer de sunet lucreaza cu “frecventele” care sunt de fapt niste “tonuri”, ori “tonurile” inseamna deja “sunete”. Iar o insiruire de sunete, fie unul peste altul, asezate armonic, sau unul langa altul, duce la o “melodie”, adica “muzica”. De aici si “urechea muzicala”, fireste asta pana sa putem vorbi si de teoria muzicala, mai mult sau mai putin, sau cu alte cuvinte, lectia de “dresaj” daca vrei, cu care poti alcatui in final o melodie, o tema muzicala. Tehnic putem vorbi despre foarte multe lucruri: cunostinte de baza legate de compresia sunetului (compresor), de corectia frecventelor (egalizator), de reverbatia incaperii in care se emite un sunet (room efect), de minimele cunostinte fundamentale, de exemplu in ce spectrum de frecventa audibil de catre urechea umana (20hz – 20Khz) sau in ce “plaja de frecvente” se afla un instrument, un sunet. Multa lume nu prea tine cont si de teorie, sau foarte multi nu stiu folosi un Spectrum de frecventa, pentru a analiza aceste frecvente, inainte de a lucra cu ele. Multi se ghideaza doar dupa “ureche”, necunoscand teorie. Ori frecventele, se si “vad” (cu ghilimelele de rigoare), astfel putandu se aplica mult mai practic, concretizabil si mai usor teoria legata de tot ce inseamna sunet. Tehnica e foarte evoluata in acest sens si permite foarte foarte mult!

Armin: – Cat este de important ca sunetistul sa fie si muzician si sa cunoasca teorie muzicala si cel putin un instrument? Se poate si fara acest lucru?

Cristi: – In mare parte am raspuns la punctul anterior. Dar DA. Consider ca e foarte important cel putin ca sunetistul sa fi ascultat foarte multa muzica, muzica sa fie poate chiar un mod de viata pentru acel individ, nu neaparat sa fie instrumentist. Daca nu exista bani ptr a face o scoala de sunet, sau instrument…se poate si fara “profesor” sa spunem, foarte multa lume fiind autodidacta. Si aici se pot da foarte multe nume deja. Cu o MARE conditie: a studia singur, probabil prin alte metode existente, de exemplu foarte multe tutoriale, carti disponibile. Atat teoretic cat si practic. Pana la urma cartea a fost facuta tot de om. Nu conteaza cum si de unde inveti niste notiuni de baza, atata timp cat reusesti sa le obtii si sa ti le insusesti! Si daca exista acea “flacara” pe care o simti cu ardoare in tine, pe care vrei sa o intretii si maresti permanent. Dar asta inseamna deja sa te nasti cu unele “simturi”, pe care fie ti le dezvolti singur, din pura pasiune, fie ca le studiezi in amanunt singur teoretic si practic. E vorba de acel simt nativ. Uite, aici recomand si un film, spre a fi vazut, un film foarte profund, preferatul meu: August Rush (2007)

Armin: – Avantajele unui studio mare fata de un home studio sunt clare, insa ce poti spune despre diferenta de calitate a inregistrarilor din fiecare? Crezi ca se poate obtine calitate profesionala a inregistrarilor si in home studio?

Cristi: – Avantajele unui studio profesional vs. “home studio”. Aici se poate din nou vorbi de multe puncte. In primul rand ce se doreste de la acel studio. Servicii de orchestrare digitala (home studio, softuri pirat), permisibil azi pentru mai toata lumea, chiar si intr un apartament la bloc, sau studio “profesional” tratat acustic, camere detasate pentru inregistrari, “control room”, amenajate incat sa permita si inregistrarea trupelor live, inregistrari si captare instrumente in conditii optime. In rest tine de partea “hardware” in care in speta studiourile profesionale investesc…..Si vorba aia….”Cat dai….atata suni”. Diferenta o face bugetul si seriozitatea cu care tratezi lucrurile.

Armin: – Daca ai putea avea la dispozitie toate sculele din lume, in studioul tau ar predomina cele analogice sau cele digitale?

Cristi: – Ar predomina clar cele analogice. E vorba de acel “warm sound”. In schimb digitalul de azi te ajuta foarte mult tehnic la procesul de masterizare, ceea ce pe vremuri nu era prea posibil fara tehnica de azi, mai ales la capitolul “Loudness”, pentru cei care stiu la ce ma refer. Dar…aici deja e vorba de niste “jocuri” cu compresia si limitarea, in ziua de azi sunetul fiind mult mai compresat de regula, asta doar ca sa ajungi intr un final la acei “cativa decibeli in plus”

Quantiz Studio Records

Armin: – Sunetistul care masterizeaza un material audio, trebuie sa difere de cel ce mixeaza acel material? Sau se poate obtine un material finit excelent si daca face acelasi om tot?

Cristi: – O conditie ar fi sa nu te apuci imediat de masterizare, si nici chiar de mixajul final, decat dupa 1-2 zile de pauza. Asta in caz ca nu ai parte de un sunetist experimentat numai in asta, sau un studio care are ca destinatie capitolul mix/master. Altfel risti sa fii foarte subiectiv, poate chiar sa tratezi lucrurile cu superficialitate.

Armin: – Care consideri ca este cel mai important element, sau set de elemente, de care trebuie sa tii cont cand lucrezi cu oamenii la o sesiune de inregistrari?

Cristi: – In primul rand trebuie sa ajungi la un numitor comun. Ca sa nu risti sa faci un lucru de 10 ori. Conteaza foarte mult si timpul. Poti “stresa” foarte usor “omul de la butoane”, sa ii strici in momentele acelea “motorul”. In principiu liniste, disciplina si organizare. Si talent din ambele parti. O buna intelegere si rezonare intre cei doi.

Armin: – Daca ai de ales intre “cum vrea clientul” SAU a suna bine din punctul tau de vedere, o inregistrare, ce alegi? Ai intalnit astfel de situatii?

Cristi: – In primul rand trebuie sa tii cont de cerintele clientului. Daca pot complementa cu ceva, sau sfatui din punct de vedere tehnic, nu ezit sa o fac. Chiar sa explic, chiar daca multi nu inteleg “limba noastra” si intr-un final cedeaza 🙂

Armin: – De care din urmatoarele elemente crezi ca depinde cel mai mult o melodie reusita, sau daca ai putea da cate un procentaj pentru fiecare:
• Echipament de studio
• Interpret
• Instrumente muzicale
• Compozitie
• Sunetist
• Altele?…

Cristi: – In egala masura referitor la toate obiectele enumerate conteaza in primul rand talentul. Asta daca vrei sa si “suni” grozav tehnic, cat si “frumos aranjat” muzical. In muzica nu mai merge cu “nu haina face pe om”. Asta pentru ca muzica se aude, se simte, dar nu se vede!

Armin: – La ce proiecte lucrezi in prezent?

Cristi: – In prezent, in mare parte lucrez la proiectul meu personal, Quantiz Project (powered by Quantiz Studio Records, www.quantizstudio.ro), care pana nu demult era doar un proiect de studio, dar care as dori sa il transform in trupa live, daca se vor gasi si oamenii pe masura, care sa il reprezinte. In paralel produc instrumentale, schite de piese pentru solisti care vor sa cumpere piese (pian+versuri+voce), desi piata e umbrita de fenomenul “cover”, generice radio-tv, nu doar pentru Romania, inregistrez voci si de regula incerc sa “inclin” spre ceea ce ma si motiveaza financiar, doar asa rezistand si putand mentine si dezvolta un studio, in care tot timpul investesc: instrumente, aparartura, licente…

Armin: – Daca nu ar exista limite, cu ce artist sau coleg de breasla ai vrea sa lucrezi la un proiect audio?

Cristi: – Ca “om de studio” nu sunt adeptul “fuzionarilor” neaparat. Eventual daca ar fi sa “cuplez” diverse voci spre a obtine un “feat.” Consider ca fiecare artist ar trebui sa isi etaleze propria creatie. Dar…in alta ordine de idei…cine nu si-ar dori sa inregistreze cu cele mai bune voci sau instrumentisti de pe planeta la o sesiune de inregistrari? :)) Prefer sa nu dau nume, sa nu fiu judecat mai apoi cand vine vorba de gusturi.

Armin: – Iti multumesc pentru interviu, si te mai astept si cu alta ocazie poate pentru a dezbate si alte subiecte conexe.

CRISTI PUIA
-compozitor, producator, sound engineer, fondator www.quantizstudio.ro

Insert-uri. Intrari si iesiri de “insert”.

Una dintre facilitatile ce se gasesc pe panoul din spate al unei console de mixaj este canalul / mufa de Insert. Insert – urile folosesc ca intrari si iesiri (in acelasi timp) fie pentru un canal de pe mixer, fie pentru alte semnale audio, cum sunt de exemplu submix-urile sau iesirile principale. Ele sunt un punct in calea semnalului audio unde semnalul poate fi redirectionat – trimis afara din mixer – iar apoi readus la ruta sa normala, creand ceea ce se numeste bucla de efect. Cu alte cuvinte, iti permite sa “inserezi” in calea semnalului un aparat electronic (scula audio :), procesor de semnal, etc) extern consolei de mixaj. Pe cele mai multe mixere, o singura mufa jack TRS de 6.3 mm (¼”) cu trei fire conductoare permite conexia semnalelor atat de iesire, cat si ce intrare.

inregistrari audio cablu Y insert mixer 1

Sa vedem ce se face cu o asemenea mufa:

1. Aplici efecte pe un canal sau pe un submix. Pentru ca o mufa de insert este atat de intrare cat si de iesire, poti directiona semnalul audio de pe un canal la un efect extern, de exemplu un reverb, compresor dinamic, limiter, etc., iar apoi din acel efect iesi cu semnalul inapoi in mixer. Unul dintre exemple este sa trimiti semnal la o poarta (gate, sau noise gate) pentru a opri semnalele ce vin de la un microfon ce nu este folosit. Reducand astfel numarul de microfoane active, se reduce si riscul pentru a crea microfonie plus ca imbunatateste raportul semnal/zgomot al sistemului de sunet.

2. Foloseste ca si iesire directa, dupa preamplificatorul de microfon, dar inainte de filtrul trece-sus, mute, EQ, fader, etc. Doar pentru ca trimiti semnal afara din mixer nu inseamna ca e obligatoriu sa se intoarca si inapoi in mixer. Poti folosi fiecare mufa de insert pentru a trimite semnal de linie direct la o alta intrare de linie, cum este cea de la un recorder, sau la un alt mixer pentru diverse difuzari sau inregistrari.

inregistrari audio cablu Y insert mixer 3

Capatul dinspre mixer al cablului de legatura va fi standard 1/4″ mono (sau TS, tip/sleeve). Sa fii atent cand bagi mufa de insert in mixer, sa nu o bagi pana la capat, ci doar pana face primul click. Daca faci asa, vei avea semnal pe acel cablu fara sa intrerupi semnalul din interiorul mixerului. Daca introduci mufa pana face al doilea click, adica pana la capat, vei intrerupe semnalul pe acel canal, si vei avea semnal doar pe cablul pe care l-ai bagat.

3. Trimiti semnalul audio printr-un cablu de tip “Y” – folosesti mufa de insert atat pentru a scoate din mixer semnal de linie, cat si pentru a aplica efecte. Ca alternativa, fa setarea descrisa mai devreme pentru bucla de efecte, apoi pune un cablu de tip “Y” dupa procesorul de efecte (compresor, de exemplu) pentru a afecta si iesirea de linie si canalul mixerului. O aplicatie unde functioneaza bine aceasta setare, este daca vrei sa comprimi vocea unui speaker, atat pentru sistemul de sonorizare, dar si pentru un sistem de inregistrare.

inregistrari audio cablu Y insert mixer 2

Fie ca folosesti insert-urile de fiecare data cand lucrezi, sau doar ocazional pentru a rezolva diverse probleme de directionare a semnalului, insert-urile iti ofera multa versatilitate cand lucrezi cu un mixer.

Sper sa iti fie util acest articol, daca stii cuiva caruia i-ar fi util, trimite-i si lui link-ul.

Cu drag,

Armin