Posts

Ce software pentru productie audio (DAW) sa aleg?

Zilele trecute am primit un e-mail de la Vali, un coleg de breasla ce urmareste materialele de pe inregistrariaudio.ro (inclusiv pe Facebook si YouTube). Am inceput sa raspund la mail, insa am tot avut de scris o gramada de chestii pentru a acoperi o multime de posibilitati si pentru a oferi cat mai multa informatie. M-am gandit ca intrebarea si informatia din acest raspuns ar putea sa fie utile pentru multi altii, si m-am gandit sa o postez in acest articol. Ai mai jos intrebarea lui si raspunsul meu.

Salut, Armin! Am mai spus si in alte postari, -admir si pretuiesc efortul tau de a oferi celor interesati informatii foarte interesante si necesare celor care au preocupari in domeniul muzicii, in special celor ne/semiprofesionisti! Ce vreau sa te intreb: exista mai multe programe de inregistrat si masterizat muzica, incepand de la Cool Edit, Adobe Audition (1,2,3, CS6), Cubase, Pro Tools, Reaper, etc. Fiecare dintre acestea au, desigur, caracteristicile lor de performanta. Cubase si Pro Tools, mi se par destul de sofisticate pentru incepatori, cum sunt eu (desi ma invart in zona de vreo 10 ani…)! Am inceput cu Cool Edit 2.1 si am ramas in continuare pe acest program, fiind obisnuit cu acesta, – acum mai combin si cu Reaper (datorita interfetei Focusrite recent achizitionata), insa, am descarcat de la tine toate tutorialele Cubase, in ideea de a invata cum sa lucrez si sa raman pe acest program! Marturisesc ca imi este cam greu… nu am rabdarea necesara… Din graba, atunci cand realizez o inregistrare, apelez tot la Cool Edit, – programul cu care m-am obisnuit! Cineva imi spunea ca cel mai bun program este cel pe care-l cunosti, iar in Cool Edit, ma descurc destul de bine; sunt insa nemultumit ca in Cool Edit nu poti interveni asupra vocii, in sensul de a corecta nuantele vocale false, de a ridica/micsora varfurile (vocalele), etc., sau, poate nu stiu eu! – chestii care, am inteles ca Cubase le poate executa! Vad ca tu, acum, ai prezentat un tutorial in Adobe, si de aceea as vrea sa te intreb, sau sa-mi dai o sugestie: asupra carui program crezi ca e cel mai potrivit sa ma dedic, dupa Cool Edit? Multumesc!

Salut Vali,

Hmm… cumva inteleg problema asta de care ai dat, insa din pacate nu pot oferi nici un fel de scurtaturi. Eu am ajuns la Audition plecand tot de la Cool Edit. Eram nemultumit de numarul de canale, (aveam versiunea aia cu 4 canale) si am gasit Audition 1.5, care era fantastic! A fost mult de munca pentru a-mi constui singur masurile si timeline-ul la care puteam sa fac snapping cu clipurile audio (doar wav, fara MIDI), la fiecare nou proiect. Apoi am dat de Audition 3.0 care mi s-a parut un esec, nu puteam lucra in el, totul era pe dos si nu mai puteam face usor unele lucruri. Inapoi la 1.5. Apoi parca versiunea 5 sau 6 a fost mult mai buna, dar avea niste minusuri ca s-au SCOS niste facilitati, deci asta nu am inteles. Cum sa SCOTI facilitati?!? Ceva le-a dat cu virgula! Apoi o versiune ulterioara continea acele facilitati scoase anterior si avea ALTELE scoase! Am crezut ca is nebuni astia de la Adobe! Apoi, in sfarsit, a aparut versiunea asta Audition CC din 2015 care e ce trebuie. Iar apoi licenta s-a transferat in abonament lunar, de la urmatoarea versiune parca.

Deci au fost si chestii micute care mi-au dat batai de cap chiar in cadrul aceluiasi software. Acum tu te confrunti cu ce soft sa alegi, deci diferente imense intre softuri. In prima faza as zice asa. Cool Edit Pro, cat o fi el de bun, trebuie sa recunoastem ca e depasit. Ceea ce puteai sa lucrezi in el acum multi ani de zile, inca mai poti lucra. Dar de atunci toate au evoluat si sunt foarte multe lucruri pe care nu le poti face, sau nu le poti face USOR. Din punctul meu de vedere, in niciun caz nu as ramane la Cool Edit Pro, e mult prea vechi. Dar depinde si ce vrei sa faci. Daca vrei sa editezi un fisier audio cu functiile de baza, atunci nu ai nevoie de mai mult. Daca vrei sa folosesti interfata de sunet la potential maxim, sa lucrezi cu MIDI, instrumente virtuale, daca vrei sa faci overdubbing, daca vrei o interfata ergonomica, si sa folosesti plugin-uri de efecte, si multe alte facilitati pe care le ofera un DAW modern, atunci … invata sa lucrezi pe un DAW modern, pentru ca merita efortul. Poti alege orice – AbletonPro ToolsCubaseReasonReaperStudio One, ORICE ti se pare fain. La Cuabse ai si tutoriale, si o sa fie tot mai multe :). Dar oricare altul isi va face treaba bine, DACA stii sa lucrezi in el la un nivel acceptabil pentru tine, pentru ceea ce vrei sa faci.

Adobe AuditionCoole Edit ProAudacity – astea sunt mai mult pentru inregistrari si editari audio. Audition as zice ca exceleaza la editare audio. Mie mi se potriveste ca o manusa, este fix ce am nevoie. Cubase si cele enumerate mai devreme, sunt pentru productie audio, incluzand editare. Daca stii cum s afaci, si editarea in Cubase este simpla si iti ofera un milion de unelte si chestii utile. Dar eu stiind bine sa editez in Audition – si aici nu am refer doar la a modela un fisier audio si sound design, ci ma refer la carti audio de zeci de ore, editate si inregistrate in Audition imi este un pic peste mana sa ma chinui sa editez in alt soft decat cel care  imi vine ca o manusa. Am cochetat la un moment dat cu Wavelab, si mi se pare super fain dar parca inca nu m-a convins – eu dorind sa imi fac in el acelasi workflow ca si in Audition, si daca reusesc asta, abia atunci as trece tefinitiv pe Wavelab, in ideea ca e frate de sange cu Cubase si imbinarea celor doua face toata treaba mult mai usoara. cand nu stiam sa lucrez in Cubase, am imbratisat cu drag Audition 1.5 pentru ca insfarsit aveam o unealta multitrack pe care pot face ce inregistrari vreau eu. Dar lucrul in Cubase sau un DAW similar, usureaza foarte mult munca.

Exista si softuri DAW gratuite. Poti incerca si asa ceva, desi nu sunt un mare admirator al lor. As prefera un soft platit dar versiunea care vine cu interfata audio – Si Ableton se livreaza cu unele interfete audio sau controlere MIDI, si Cubase, si Pro Tools, si alte DAW-uri importante, deci ai avea ce alege. Daca interfata ta a venit cu Ableton, si tu vrei Cubase, iarasi nu te opreste nimeni. Poti cumara o versiune mai “subtire” de la un DAW tare, si pentru mult timp o sa fie suficient pentru a face o gramada de chestii faine si muzica de orice fel. Iar in timp vezi tu cum pot face vreo actualizare. Cel mai ieftin Cubase (Elements) e vreo 100 euro. Suma asta poate fi mare, poate fi mica, depinde. Oricum, cred ca daca ai un computer si iti doresti sa faci muzica, poti aduna in timp banii astia si ai un soft super fain cu care sa incepi sa realizezi propria ta muzica si sa iti pui in practica ideile muzicale.

Insa e ceva super important ce vreau sa iti spun dupa toate astea.

Nu te scapa nimeni de invatarea softului!

Stiu, si eu as vrea sa iau o pastila si sa stiu sa cant la toate instrumentele muzicale din lume, sa stiu toate DAW-urile din lume si sa am toate cunostintele despre domeniul audio, din lume. Doar ca nu functioneaza asa. Daca nu ai avea YouTube, calea cea mai sigura ar fi sa citesti manualul de utilizare. Da, stiu, nu vrei asta, deja imi imaginez ca ti-a crescut tensiunea doar cand ai citit acest rand :). Si atunci cine nu citeste manualul (inclusiv eu sunt aici!) trebuie sa invete prin incercari si esuari, dai click, vezi ce face, mai dai un click, mai vezi ce face… si in 2 luni de zile inveti 12% din soft. Sau 5%. Depinde cat timp pe zi aloci procesului de invatare.

Daaar… vestea buna este ca totusi, avem o mica scurtatura!

Avem internet, bloguri si YouTube! Accesul la educatie nu a fost niciodata mai mare decat azi! Ba chiar avem si comunitati specializate pe un anume DAW, unde poti pune intrebari daca te confrunti cu o problema. Bine-nteles ca acolo nu intrebi cum functioneaza programul, ca te trimit toti la manualul de utilizare, ci acolo pui probleme unice de care te lovesti, si a caror rezolvare nu ai gasit-o pe net (deci trebuie sa cauti inainte). Bun. Asadar scurtatura noastra principala ramane gramada de tutoriale de pe YouTube. Fie ca vrei sa inregistrezi o chitara, fie ca vrei sa pui faianta in bucatarie, sa construiesti un panoul de lumina LED sau sa folosesti canalele MIDI din Cubase, gasesti totul pe YouTube.

Este nevoie de rabdare si perseverenta. Nu e usor, dar crede-ma ca e fain!

Daca nu ai rabdare si perseverenta, probabil ca va fi nevoie sa platesti pe cineva sa faca acele lucruri in locul tau, sau vei renunta, nu le vei mai face deloc. Insa daca inveti cate putin in fiecare zi, ai toate sansele ca dupa cateva luni sa ajungi la un nivel super fain unde poti sa inregistrezi propria ta muzica, si iti vei multumi pentru faptul ca ai ales sa faci asta, pentru ca acum nu iti vei mai bate capul cu softul, ci il vei folosi pentru a crea muzica ta. Eu am incercat de vreo 2 ori sa invat Cubase, si am avut doua esecuri totale. Prima data mi-a explicat un prieten care lucra in Cubase de ceva timp, si credeam ca am inteles ce fac acolo, dar… nu am inteles nimic de fapt. Intelesesem pe moment, dar nu am pus in practica si am uitat. Imi aminteam asa fragnemte din ce mi-a explicat. Iar a doua oara am incercat singur sa reiau procesul, insa in zadar. Mi se parea interesant cat e de vast si puternic Cubase-ul, cate poti sa faci cu el (eram fascinat de faptul ca era folosit de ATB pe vremea aia!), insa… mi se parea totul prea complicat, eu venind cu istorie de Adobe Audition 1.5 in spate. Am gasit pe YouTube un tutorial facut de un american, care era o serie de vreo 20 de video-uri, in care explica cum sa lucrezi in Cubase. Am descarcat seria si m-am uitat de vreo 2 ori cap-coada. Apoi l-am luat episod cu episod si am facut si eu ce am vazut in video. Am inceput sa inteleg, iar la final au inceput sa se lege toate chestiile. Apoi am facut un tutorial de Cubase asemanator, in limba romana.

Hai sa vedem cum poti face acest proces de invatare, mai usor.

Ai sa zicem un tutorial compus dintr-o serie de filmulete de cate 10-15 minute fiecare. Daca ai invata ce e acolo, desi nu ai deveni cel mai mare guru la acel DAW, ai fi la un nivel super OK care iti permite sa faci ce vrei tu in DAW, si de acolo sa poti evolua singur, cate un pic.

Plan de actiune.

Porneste de la simplu, de la inceput, si nu sari peste pasi sau filmulete/tutoriale.
Vizualizeaza un filmulet pe zi, si aplica intocmai ce e acolo. Lasa de-o parte alte softuri DAW, si lasa de-o parte alte proiecte audio la care lucrezi sau ai vrea sa lucrezi, fa intocmai cum vezi in tutorial, pas cu pas, aplica pe un proiect nou ceea ce vezi in tutorial. Pune pauza unde se intampla lucrurile prea rapid, si FA pasii din tutorial. Chiar daca sunt simpli, chiar daca ce vezi pare cunoscut sau ai mai facut, sau “ti se pare ca stii”. Este important sa urmezi pasii practic, sa faci ceea ce vezi. Daca doar te uiti, in ideea ca “o sa fac eu cand o sa ajung acolo la faza aia”, nu vei asimila la fel de rapid si de mult.
Este foarte importanta consecventa! Mai bine faci zilnic cate un singur tutorial, decat sa faci 4 deodata si apoi o saptamana de pauza. Vreo jumatate de ora-o ora pe zi ar trebui sa fie suficient. Daca nu ai acest timp nici macar 3 zile pe saptamana, ar trebui sa iti pui intrebarea daca chiar iti doresti sa faci muzica sau doar sa stii cum se face.

Ce se intampla daca NU inveti un DAW la un nivel multumitor?

– vei continua sa te chinui sa lucrezi in softul cu care te-ai obisnuit dar care nu iti mai ofera tot ce ai nevoie
– munca ta va fi mai putin eficienta, pentru ca ceea ce se poate face simplu intr-un DAW modern, iti va lua mult timp sa faci acelasi lucru intr-un DAW vechi sau foarte vechi
– peste cateva luni sau cativa ani vei fi in acelasi loc, relativ la felul cum produci/compui/inregistrezi muzica
– nu vei putea folosi instrumente virtuale moderne, poate nici chiar formatul MIDI
– te vei gandi permanent ca ce bine si ce fain ar fi sa stii si tu cum se lucreaza intr-un DAW modern

Evident, toate astea pica daca tu ai de inregistrat o voce si o chitara acustica si ATAT. Aia poti face si in Cool Edit. Ba chiar si mai multe chestii. Deci plecam de la intrebarea: ce anume iti doresti sa faci in materie de inregistrari si productie audio?

Sa nu ma intelegi gresit, Cool Edit Pro este mult prea vechi, Adobe Audition 1.5 este super fain dar mult prea vechi, iar Adobe Audition CC este super fain, dar…. pentru productie muzicala nu as zice ca e cel mai potrivit, poti inregistra si mixa cu el, dar are limitarile sale. Este in schimb foarte puternic si foarte potrivit daca faci spoturi radio, coloane sonore pentru filme, voice-over, inregistrari audio de instrumente ne-virtuale (ca sa includ acustice, electrice si electronice plus combiantii), editari si inregistrari de carti audio (audiobook), etc. Evident, toate acestea se pot face si in CubasePro ToolsStudio OneLogic ProAbleton, etc. Dar presupune alt mod de lucru, in functie de fiecare DAW. Insa un DAW de acest gen iti ofera mult mai mult de atat, de aia insist ca merita efortul sa il inveti. Plus ca procesul e fain, daca vrei sa faci asta.

Deci in locul tau as schimba softul, pentru un milion de motive. Insa, ce este adevarat intr-adevar, daca inveti un DAW modern, sa zicem Pro Tools, dupa luni de zile de lucrat si invatat Pro Tools, nu are sens sa mai inveti Ableton sau Cubase sau mai stiu eu care altul. ATUNCI, e bine sa ramai la cel pe care il stii si sa iti vezi de productie audio. Doar daca consideri ca ai niste motive foarte bune si vrei musai sa schimbi, nu te opreste nimeni, dar o iei aproape de la zero, si trebuie sa iti asumi asta. Desi principiul e acelasi, modul de lucru poate sa difere destul de mult. Parerea mea.

Lasa-mi un comentariu mai jos daca ai completari sau daca vrei sa ne spui care este experienta ta cu alegerea programului de productie audio in care lucrezi.

Inregistrare chitara acustica stereo

Inregistrezi chitara acustica stereo pentru ca suna mai fain, dar cum ar trebui pozitionate microfoanele? Sa vedem in continuare cateva tehnici de a capta stereo chitara acustica, cu cateva microfoane. Oricum, suna mult mai fain daca o chitara acustica este inregistrata stereo, nu mono; mai ales daca chitara acustica este un element esential in piesa pe care o inregistrezi. Vei avea de ales cate microfoane vei folosi, cum pozitionezi microfoanele si cum alegi incaperea in care faci inregistrarea.

Mai jos vei gasi si un exemplu, cum am inregistrat eu o chitara acustica in contextul unei piese anume. Spun ca e un exemplu, pentru ca poate alta data voi proceda diferit, in functie de mai multi factori, insa in acest exemplu vei vedea cum am facut eu acum, si la ce rezultate am ajuns.

Locul unde faci inregistrarea  

Incaperea in care faci inregistrarea influenteaza in mod direct felul cum suna si deci cum se va inregistra, chitara. Pe langa forma geometrica a camerei si a amplasarii chitarei si microfoanelor, suprafetele lucioase, ce reflecta sunetul, vor influenta in mod direct felul in care microfonul va capta atat sunetul ce vine direct de la chitara, cat si reflexiile sunetului din suprafetele alaturate, aceste reflexii fiind usor defazate si adaugandu-se la sunetul direct. Foarte posibil ca o chitara buna si un microfon scump sa sune…nu suficient de multumitor.

Daca in schimb camera este tratata acustic, sau contine multe elemente care absorb sunetul, reflexiile vor fi diminuate sau chiar oprite, astfel inregistrand doar sunetul ce vine din chitara. Daca ai ascultat vreodata cum suna chitara acustica la o iesire la iarba verde, probabil ti-ai dat seama ca aceeasi chitara suna diferit acolo fata de cum suna intr-o camera de gen sufragerie. Pentru ca acolo nu (prea) ai elemente care sa reflecte sunetul, si auzi doar chitara (bun, si pasarile… 🙂 )

Important este sa incerci sa inregistrezi in incaperea pe care o ai, si apoi ascultand inregistrarea sa iti dai seama daca acela este sunetul pe care ti-l doresti de la inregistrare sau trebuie sa cauti alta incapere. Eu personal prefer spatiile mai “surde”, fara reflexii daca se poate, iar daca ulterior vreau sa dau un “spatiu” chitarei, pot face asta dintr-un reverb usor din DAW, cu avantajul ca acel reverb il pot folosi si la alte instrumente din acel mix, ceea ce ar face mixul mai consistent.

Daca nu ai o camera tratata acustic asa cum vrei tu, poti cauta o incapere care suna cat de bine se poate. In general camerele goale, mari, fara covoare, cu mobila din lemn ce reflecta sunetul, cu vitrine de sticla, forme cubice, peretii paraleli, sunt camerele de evitat, sunt camerele cu acustica proasta.

Pe de alta parte, o camera mai mica, plina de rafturi de carti, discuri de vinil, cu covoare pe jos, draperii, multe haine, fara vitrine, camerele cu forma diferita de forma paralelipipedica, in special diferita de cea cubica, au sanse sa sune mult mai bine.

Fa cateva teste de inregistrare si observa aceste aspecte. Daca ai posibilitatea sa tratezi acustic incaperea, ar fi minunat. Mai conteaza si locatia din camera unde plasezi chitara si microfoanele. Fa teste, vezi unde suna cel mai bie. Toate acestea merita facute pentru ca daca nu inregistrezi bine chitara de la inceput, ulterior nu mai poti face modificari de sunet in sensul ca nu poti scoate din DAW reflexiile cauzate de acustica incaperii, la inregistrare.

Tehnica asezarii microfoanelor in modul X-Y:

Inregistrare chitara acustica stereo microfon XYAceasta tehnica presupune folosirea a doua microfoane identice, unidirectionale, sau cardioid, asezate foarte aproape unul de celalalt, in directii orientate la 90 grade unul fata de celalalt, avand fiecare diafragma indreptata catre diafragma celuilalt microfon.

Aceasta tehnica ofera o imagine sterofonica buna. Daca interpretul se misca usor pe parcursul inregistrarii, nivelul de inregistrare pentru cele doua microfoane nu se va schimba considerabil. Cu cat distanta dintre microfoane si chitara este mai mica, cu aceasta miscare va fi mai perceptibila si va influenta deci  inregistrarea.

Poti ruga interpretul la chitara sa tina cont de aceste aspecte pe timpul inregistrarii, si chiar ii poti pune sa asculte inregistrarea pentru a intelege ce se poate imbunatati.

Aceasta tehnica ofera si compatibilitate la auditiile in mono. Deci cand melodia se asculta la un radio mono (da, acestea sunt tot mai rare dar inca mai exista), televizor mono sau pe orice alt sistem de sunet mono, melodia va suna la fel de bine, doar ca va fi mono. Cu alte cuvinte, nu apar probleme de anulari de faza ale semnalului.

Tehnica asezarii microfoanelor in modul ORTF (Side-Other-Side):

Inregistrare chitara acustica stereo microfon ORTFAceasta tehnica presupune folosirea a doua microfoane identice, unidirectionale, sau cardioid, asezate aproape unul de celalalt, in directii opuse, la un unghi intre 90 si 135 grade.

Poti incerca o inregistrare cu microfoanele in pozitie similara dar sa lasi vreo 10 cm distanta intre ele (deci distanta va fi si mai mare intre diafragmele lor), sunetul se va schimba.

Primul impact cand folosesti aceasta tehnica, este ca suna mai bine, mai mare, mai larg, imaginea stereofonica este mai mare. Va suna mai fain, atat pentru muzicieni, cat si pentru oamenii care nu au treaba cu domeniul audio. Diferentele de faza si de intarziere a semnalului captat de cele doua microfoane duc la aceasta senzatie placuta de imagine stereofonica mare, larga.

Insa toate acestea au si o latura mai putin placuta. Va trebui sa te gandesti inca din momentul inregistrarii, cum va fi folosita acea inregistrare de chitara, cu ce o vei mixa. Daca mixul final va contine pe langa aceasta chitara si alte chitare si instrumente de percutie, una sau mai multe voci, alte instrumente muzicale sau sunete, s-ar putea ca in contextul mixului chitara inregistrata astfel sa nu fie chiar cea mai potrivita idee. Pentru ca se amesteca cu celalalte sunete din mix. In schimb daca inregistrezi astfel chitara si o mixezi doar cu o voce care este mono, ai toate sansele sa sune bine sau foarte bine, pentru ca nu se amesteca cu vocea, cele doua elemente din mix fiind complet separate.

Tehnica asezarii microfoanelor in modul A-B:

Inregistrare chitara acustica stereo microfon ABAceasta tehnica presupune folosirea a doua microfoane identice, unidirectionale, sau cardioid, ambele orientate catre chitara, avand diafragmele in acelasi plan, si fiind situate la o distanta de 50, sau 70 cm unul fata de altul, fiecare captand cu precadere o anumita parte a instrumentului.

Le poti departa chiar pana la momentul cand ele ajung aproape de capetele chitarei, indreptate fiind spre aceasta. Cu cat le departezi mai mult, cu atat si imaginea stereofonica va creste. Dar acest lucru vine si cu cateva dezavantaje, efectul nu trebuie folosit excesiv, ci trebuie gasit echilibrul, punctul unde chitara suna bine in context. Daca melodia contine doar o voce si chitara, ai posibilitatea sa alegi o departare mai mare intre microfoane, fara ca acest aspect sa produca prea multe daune colaterale (in mod similar modului ORTF).

Aceasta tehnica permite captarea sunetelor direct de la rozeta, de catre unul din microfoane, si captarea sunetelor de la gatul chitarei, de catre celalalt microfon, iar cele doua impreuna vor inregistra pe langa sunetul chitarei, si sunetele produse de miscarea mainilor chitaristului pe corzi, ceea ce daca se doreste, poate fi un efect fain. Acest efect se amplifica odata cu apropierea microfoanelor de chitara.

Daca chitaristul se misca in timpul interpretarii, nivelul de inregistrare poate diferi de cel initial pentru cate unul sau pentru ambele microfoane, asadar trebuie acordata atentie acestui aspect.

ATENTIE! la compatibilitatea in mono! Cand asculti mono, chitara inregistrata cu doua microfoane prea departate, poate sa sune mult mai rau, datorita anularii semnalelor de faza opusa.

Inregistrare chitara acustica stereo 4Pentru a intelege mai bine acest efect, vom considera sursa de sunet ca fiind punctiforma, adica provine dintr-un punct, si are o durata foarte scurta in timp (ceea ce in realitate chitara nu este asa, pentru ca ea genereaza sunet din cutia de rezonanta, unde se petrec unele intarzieri ale sunetului, care se adauga la sunetele directe, asadar pe langa ca vibreaza intreg corpul chitarei (avem mai multe puncte ce genereaza sunet), avem si variatii in timp ale sunetului.

Daca unda sonora pleaca de la sursa de sunet si ajunge exact in acelasi timp la ambele microfoane (asta presupune ca distanta dintre sursa de sunet si cele doua microfoane sa fie absolut identica), vom avea pe ambele canale semnale identice, de aceeasi faza si intensitate – difuzoarele, la auditie, vor vibra simultan in aceeasi directie, pe ambele canale, si vom percepe sunetul cu aceeasi intensitate de la ambele canale, in mijlocul acestora. Practic asta inseamna mono. Auzi in doua boxe, dar ai senzatia ca sunetul este fix in mijloc intre ele.

Datorita faptului ca chitara produce sunete cu toata cutia de rezonanta, si datorita obiectelor din jur care absorb sau reflecta sunetul in proportii diferite, la fiecare microfon va ajunge un cate un grup de sunete foarte asemanator, insa totusi usor diferit, ceea ce face ca cele doua semnale sa fie deci usor diferite.

La aceasta, se adauga si faptul ca daca distanta de la fiecare din cele doua microfoane la chitara difera usor (unul e mai aproape de rozeta, altul mai aproape de gatul chitarei), apare un usor defazaj, este chiar defazajul care ne ajuta pe noi ca oameni sa distingem directia din care percepem ca vine sunetul in general (daca inchizi ochii si o persoana vorbeste in camera unde esti si tu, vei stii precis din ce directie vine vocea acelei persoane, pentru ca sunetul ajunge defazat la cele doua urechi, si nu doar defazat ci mai sunt si alte aspecte ce il diferentiaza – volum, plaja de frecvente – insa nu vreau sa intru in detalii acum – adaug scurt doar, ca stii daca vocea este in fata ta sau in spatele tau, desi esti cu ochii inchisi).

Pe langa acest defazaj si diferente de frecvente si intensitati ale celor doua semnale, la departarea in exces a celor doua microfoane cu care captam chitara, apar intarzieri ale semnalului, pe cate unul din cele doua microfoane, aceasta intarziere poate crea un defazaj foarte mare fata de semnalul de pe celalalt canal; aparent suna interesant, insa in mono, acest aspect se manifesta prin anularea acelor unde de semnal care au intensitati si frecvente identice insa sunt opuse ca faza. Cele doua semnale nu erau identice, asadar se va anula doar o parte din semnal, iar noi vom avea in mix semnalul care a mai ramas.

Oricum, este recomandat sa mixezi (si) in mono. Daca faci mixul sa sune bine in mono, va suna bine si in stereo. Asadar, indiferent cum inregistrezi chitara, asigura-te ca suna bine ulterior si in mono.

Uneori prin departarea microfoanelor suficient de mult, semnalul inregistrat va fi perceput ca venind de la doua chitare. Acesta nu este neaparat un lucru rau. Daca asta vrei sa faci in mix… da-i-nainte! :).

Nu exista o metoda buna si una rea pentru amplasarea microfoanelor, fiecare are avantaje si dezavantaje, ramane sa decizi care se potriveste mai bine pentru ce ai de inregistrat. Poate vrei sa inregistrezi chitara cu un singur microfon si sa o faci sa sune stereo in mod artificial, ulterior, din DAW. Cine asculta ulterior piesa o sa poata sa zica daca ii place sau nu, nu te intreaba nimeni cum ai inregistrat si de ce asa si nu altfel. Rezultatul este cel mai important.

Poti combina metodele, poti folosi si alte metode, sau le poti imbunatati si adapta la sculele pe care le ai la conditiile tale. Vezi in exemplul de mai jos cum am facut eu.

Inregistrare chitara acustica stereo 5Exemplu cum am inregistrat eu o chitara acustica pentru o melodie. Iti ofer acest exemplu, nu pentru a face neaparat fix cum am facut eu, ci pentru a te inspira sa faci orice fel de combinatii de tehnici si de scule audio ca sa ajungi la sunetul pe care il doresti pentru mixul tau.

Locatia in care am facut inregistrarea este o camera de gen sufragerie, partial tratata acustic. Nu este complet “surda”, insa are covor, perdele, haine, si pe doi pereti este burete profilat pentru absobtie fonica si tratament acustic. As prefera o camera mult mai surda, insa de data asta m-am descurcat cu ce am avut.

Plasarea in camera am ales-o astfel incat sa fie diferita de cea centrala, la 1/3 distanta de un perete scurt, camera fiind paralelipipedica.

Chitara am inregistrat-o pe 4 canale, din care credeam ca voi folosi doua, insa le-am folosit pe toate 4 – dupa cum urmeaza:

  • un canal mono – microfon Audio-Technica AT2035 plasat la cam o treime din distanta dintre rozeta si fretul 12, spre rozeta, cam la 15-20 cm de chitara
  • un canal stereo – recorder Tascam DR-40 cu microfoanele deschise, in modul A-B, plasat la aproximativ 20-25 cm de chitara, microfoanele fiind orientate unul spre rozeta altul spre gatul chitarei, inregistrare stereo cu ambele microfoane ale recorderului. Aici mai mentionez ca pe acest recorder modul A-B coincide cu modul ORTF descris mai sus, microfoanele fiind la 90 de grade si avand o distanta de aproximativ 8 cm intre diafragmele lor
  • un canal mono – iesirea prin cablu din chitara, din doza chitarei, chitara fiind electro-acustica. Doar pentru ca nu ma incurca cu nimic sa il am acolo, pentru ca poate suna fain, poate interpretarea iese foarte bine dar am sunete nedorite ce apar pe inregistrarile prin microfon (datorita interpretului sau alte zgomote), iar daca am inregistrarea prin cablu, tot e ceva, poate ma ajuta. In caz ca nu, e simplu – nu o folosesc.

Insa de data asta am folosit inclusiv inregistrarea prin cablu. Am ajuns la un rezultat care imi place cum suna inca imediat dupa inregistrare, neprocesat. Canalul mono de la microfonul Audio-Techinica AT2035 l-am panoramat maxim stanga, canalul mono de pe cablu l-am panoramat maxim dreapta, regland volumele celor doua sa fie cat de cat apropiate, si lasand canalul stereo al recorderului demodificat. Impreuna cele patru suna bine, inregistrarea de pe recorder este mai deschisa, cu detalii pe frecvente inalte, iar celalalte doua mai mult pe joase, fiecare cu particularitatile sale – microfonul si cablul de la doza interna a chitarei. Ulterior am facut si verificarea in mono, si suna bine si in mono.

Scopul este sa sune fain. Daca suna fain, nu mai conteaza ca ai folosit o tehnica iesita din tipare. Tiparele, tehnicile standard, sunt pentru a invata si pentru a te inspira. Mai departe poti face cum consideri, cum iti suna tie fain.

Vezi materialul video urmator pentru a vedea si a asculta inregistrarile:

Iti multumesc ca ma citesti, nu a fost usor de scris acest articol dar sper sa iti fie util. Nu consider ca am acoperit aici tot ce ar fi de acoperit despre inregistrarea unei chitare acustice, insa cred ca acest articol poate fi un punct de start, de la care poti alege o varianta de inregistrare a chitarei, potrivita pentru tine.

Cu drag,
Armin

Inregistrari audio la rezolutii mari

,

In articolul trecut scriam despre rezolutiile inregistrarilor digitale. Sa vedem pentru inregistrari ce rezolutii folosim si cum le alegem.

Daca inregistrezi o chitara acustica sa zicem, si faci o proba de inregistrare pe 44,1 KHz/16 biti si alta pe 48 KHz/24 biti, asculti cele doua inregistrari, si te gandesti ca oricum suna cam la fel… ce conteaza setarile rezolutiei, nu? Poate o sa iti dai seama de diferenta, poate nu. In caz ca nu, iata de ce totusi se recomanda sa lucrezi cu rezoltuii (mai) mari.

Cand ai mai multe instrumente inregistrate la rezolutie mica, fiecare pe cate un canal, urmeaza sa le mixezi, adaugand efecte si alte procesari. Presupun ca daca esti in domeniul inregistrarilor, oricum nu scazi sub nivelul de 44,1 KHz/16 biti, pentru ca sub aceasta rezoltutie calitatea scade mult, si banuiesc ca si tu faci muzica sa placa celor ce o asculta, sa fie faina, si sa se auda fain, nu accepti calitate mai slaba daca poti sa o faci mai bine. Daca ma insel, probabil ca nu ai ce sa inveti de la mine din acest articol :).

Bun, sa revenim, deci asa cum bine stim, semnalele la mixaj se insumeaza ca intensitate. Daca mixezi doua semnale, semnalul rezultat va fi suma celor doua. Practic creste volumul. Dar daca ai 10 canale pe care le miezi? Dar daca ai 47 de canale pe care le mixezi? Rezultatul va fi suma lor! De aceea inregistram cu nivelul reglat pana in -15 dB, ca apoi la mixaj sa avem destul loc (headroom) pentru suma lor, sa nu ajungem la capatul scarii de dinamica, in distorsiuni (clipping).

Acum gandeste-te ca daca la conversia din analogic in digital am avut acele “rotunjiri”, acele aproximari ale semnalului audio pentru valorile esantioanelor dintre doua trepte, ce se intampla la mixaj: semnalele audio se insumeaza, asadar daca un esantion de pe un canal are o valoare, si se insumeaza cu celalalte esantioane de pe celalalte canale din acel moment al inregistrarii, cu care este sincronizat, rezultatul va fi suma valorilor esantioanelor ca nivel de volum. Dupa o astfel de adunare, rezultatul s-ar putea sa… dea cu virgula :D. La modul cel mai serios, rezultatul adunarii valorilor poate sa fie chiar potrivit pe una din valorile ce pot fi reprezentate din cele 65536, sau poate sa NU fie chiar una din acele valori, ci poate sa fie intre doua valori consecutive, in acest caz se face din nou o rotunjire.

Pe 24 biti se pot reprezenta 16.777.216 in loc de 65.536 (de 256 de ori mai mult!), deci avem sanse mai mari ca valoarea esantionului suma a esantioanelor mixate se se regaseasca printre cele 16.777.216 de valori, iar in caz ca totusi nu, se face o aproximare, insa mult mai mica, pentru ca distanta dintre valori consecutive este mai mica. Deci precizia insumarii este mai mare, pentru ca diferentele dintre valorile pe 24 biti sunt mai mici decat diferentele dintre valorile pe 16 biti (avem de reprezentat valori inre -1,7XX V si +1,7XX V, fie ca le reprezentam pe 16 biti sau pe 24 biti).

rezolutia audio 24 bit vs 16 bit semnal analogic digital profesional

Apoi zgomotul de fond pe 24 biti este mai mic decat pe 16 biti, deci la mixaj si rezultatul mixarii canalelor pe 24 biti va avea un zgomot de fond mai mic decat al mixajului pe 16 biti.

Iar avantajul inregistrarii la 48 KHz in loc de 44,1 KHz, este faptul ca dintr-o secunda de material audio, la 48 KHz, vom avea mai multe esantioane, deci mai mult detaliu si informatie din semnalul audio, rezultand inregistrarea semnalelor audio pana in 24 KHz. Audio Engineering Society recomanda utilizarea ratei de esantionare de 48 KHz pentru cea mai mare parte a aplicatiilor audio.

Asadar o reolutie de 48 KHz / 24 biti este optima pentru inregistrarile audio.

Iar dezavantajul faptului ca lucrand la rezolutii mari fisierele vor ocupa mult spatiu pe mediul de stocare, ar trebui sa il depasim achizitionand spatiu de stocare, al carui pret scade pe zi ce trece. In ziua de azi, nu mai constituie asa o problema achizitionarea unui HDD de 1 TB, iar cand se umple, achizitionarea celui de-al doilea.

Oricum, daca apuci sa umpli un HDD de 1 TB cu muzica si inregistrari la rezolutii mari… inseamna ca chiar ai muncit ceva la tine in studio, si in acest caz, chiar merita sa cumperi si al doilea HDD sau cate ai nevoie, pentru ca iti este util, nu il cumperi sa il tii aiurea.

Iar proiectele vechi la care nu mai lucrezi, le poti arhiva in format rar sau zip (deci fara pierderi de calitate) cu foldere cu tot, avand acces la ele oricand ai nevoie, dar iti ocupa spatiu mai putin pe disc.

Un alt dezavantaj ar fi faptul ca fisierele de rezolutii mari vor necesita si putere de procesare mai mare, (dar avem computere destul de puternice in ziua de azi) si compatibilitate – iarasi, echipamentele de azi vin pregatite pentru rezolutii destul de mari.

Ca sa te convingi asupra diferentelor de sunet intre diverse rezolutii, cred ca cel mai relevant este sa asculti cu urechea ta; inregistreaza acelasi sunet la diverse rezolutii, compara inregistrarile intre ele si vezi daca este diferenta sau nu. Un “blind test” sau “double blind test” cred ca e cel mai relevant, si poti face testele imrpeuna cu alti prieteni muzicieni sau sunetisti, ca sa fie si mai relevant.

Sa vedem o comparatie intre spatiile ocupate de fisiere audio wav la diverse rezolutii. In Adobe Audition am creat fisiere audio stereo pe 2 canale de cate 1 minut fiecare in care am generat semnal roz (pink noise). Este acelasi semnal in toate fisierele. Iata cum difera marimea lor in MB in raport cu rezolutia.

marimea fisiereleor in raport cu rezolutia audio wav stereo

Mai jos ai un grafic din care poate intelegi mai usor:

tabel marimea fisierelor in raport cu rezolutia audio wav stereo

Se mai pot face si alte combinari de setari dar nu prea isi au sensul.

Dupa ce faci inregistrarile la rezolutia pe care o consideri potrivita pentru proiectul la care lucrezi, faci mixajul, iar la final in faza de masterizare cand e gata totul, faci export la rezolutie mai mica daca este nevoie – daca vrei sa faci un CD audio, vei face exportul la 44.1 KHz / 16 biti. Dar e bine sa pastrezi proiectul la rezolutie mare pentru eventuale modificari ulterioare.

Ca nota de final vreau sa adaug faptul ca dupa ce gasim o rezolutie care e OK pt noi, sa nu ne pierdem prea mult prin setari si sa trecem la actiune, sa facem muzica faina, care suna bine :).

Cu drag,
Armin

Sabloane in DAW pentru sesiunea de lucru

,

Cum ne usuram munca in studio: lucrand cu sabloane sau facand totul de la zero la fiecare proiect nou? Probabil ca ai testat ambele variante pana acuma, in caz ca nu, iti recomand sa incerci, ca sa vezi ce se potriveste pentru tine.

Ce este un sablon (template) pentru un DAW?

Este o sesiune in DAW-ul tau, in care faci setarile canalelor, cu sau fara plugin-uri, cu sau fara setarile plugin-urilor, denumesti canalele intuitiv, eventual le aloci si o cate culoare pentru o vizualizare mai usoara, si iti faci setarile cu care incepi sa lucrezi la o melodie. Cand setarile generale sunt gata, salvezi acea sesiune cu un nume sugestiv. Apoi salvezi din nou cu numele piesei la care vrei sa incepi sa lucrezi (diferit, evident), salvand modificarile pe acest fisier, adica pe fisierul sesiuniii piesei. Pentru a doua piesa, deschizi sablonul, si il salvezi cu numele celei de-a doua piese, facand modificarile pe acel fisier, nu pe cel al sablonului, sablonul ramanand intact, cum a fost salvat dupa setarile initiale. Acele setari ale sablonului se vor regasi pe toate piesele acelui album, si iti va usura munca – desi le poti schimba in timp ce lucrezi la o anume piesa, fara nici o restrictie.

Planuiam un album mai elaborat, de ceva vreme, mi-am notat intr-un fisier excel cateva detalii de care vreau sa tin cont si sa nu le uit, mi-am facut o structura a pieselor de pe album, si am ales deja titlurile pieselor, relativ la tema albumului.

Toate bune si frumoase pana aici, insa de aici mi-a venit o idee super faina: ce ar fi sa optimizez inca de pe acum procesul de mixare si masterizare al pieselor?!

Ideea completa este in felul urmator:

Am de facut un album care are un set de piese ce nu neaparat suna la fel, dar ce suna uniform, ce formeaza un tot unitar (acesta fiind unul dintre scopurile masterizari, de a aduce piesele la acel stadiu). M-am gandit sa imi iau un canal de referinta pe care sa am un sunet constant pe care il setez ca volum la inceput, si ramane asa la toate piesele, celalalte canale mixandu-le in functie  de acest canal de referinta. Acea referinta poate fi un kick ce se repeta, sau un zgomot alb, sau orice sunet cat de cat constant, indiferent ca e percutie sau altceva, si acel sunet nu este obligatoriu sa faca parte si din piesa finala, ci se poate lua doar ca referinta pentru volum.

Astfel, daca mixez fiecare piesa, ficare canal al fiecarei peise in functie de acea referinta, teoretic ar trebui sa sune toate destul de uniform, nu? Si prin asta am mai putin de lucru la masterizare, dar si suna mai fain! Pentru ca toate canalele de la toate piesele sunt mixate in functie de aceeasi referinta.

Evident, volumul canalului de master al mixerului ramane pe zero, si volumul canalului de referinta ramane constant – probabiol nu va fi zero, ci sub, pentru ca celalalte canale trebuie sa le duci fie sub el ca volum, fie peste, asadar daca il pui si pe acesta pe zero, peste el nu prea poti urca decat in distorsiuni. Asa ca daca ai un kick si il setezi la -12 dB sa zicem, cred ca ar fi suficient.

Am facut un sablon cu acest canal, si am zis ca fiecare piesa noua de pe album, adica fiecare proiect nou, sesiune de Cubase, o incep din acel sablon, avand deja setat canalul de referinta. Pentru o optimizare si mai buna, ma gandeam ca si asa am niste instrumente virtuale pe toate piesele, de ce sa nu le inserez si pe ele pe niste canale in sablon?! Zis si facut. Mi-am gasit cateva instrumente virtuale ce suna fain, si asa am ajuns la… peste 50 de canale – asta nu e o problema; problema a venit cand mi-am dat seama ca nu am compus nimic, nu am nici un sunet, nici o masura, nici o nota muzicala! Si nici inspiratie!

Te invit sa deschizi imaginea urmatoare sa o vezi mare – click pe ea.

Sesiune sablon CUbase

Epic, nu? 🙂

Asta este tragic. Am o gramada de instrumente virtuale (nu 50, undeva pana in 20 sa zicem, pentru ca sunt canale care folosesc la acelasi instrument pentru iesiri diferite, plus alte tipuri de canale) dar nu am compus nimic. Am gasit, intr-adevar, cateva instrumente ce imi plac foarte mult. Dar mi-a cam disparut inspiratia.

Planul era sa fac in aceeasi sesiune / proiect de Cubase, seturi de cate 3 piese, avand in total 4 seturi a cate 3 piese pe album, in ideea ca se leaga intre ele, fara pauza. Ca urmare, daca folosesc acest sablon cu multe instrumente, si pentru a doua si a treia piesa din set, voi putea schimba cateva din instrumente la celalalte piese, vandu-le deja incarcate in sesiune.

Doar ca fara inspiratie nu am ce sa fac cu instrumentele :).

Mi-am dat seama ca un astfel de sablon este foarte util, dar nu chiar asa de vast cum am vrut eu sa il fac. Adevarul este ca l-am organizat bine. Am pus mai multe instrumente virtuale, fiecare in cate un folder cu canalele sale, apoi toata percutia intr-un alt folder. Apoi alte instrumente la fel, pe cate un folder ce contine toate canalele acelui instrument – MIDI, audio, automatizare, etc.

Dar totusi, e prea vast. Pentru ce am eu nevoie la acest album este suficient un sablon mai mic, ce sa contina doar  canalul de referinta, si cateva instrumente virtuale ce le voi folosi sigur in toate piesele. Atat! urmand ca apoi, pe parcurs, sa intruduc pentru fiecare din piese cate un instrument pe masura ce imi vine inspiratia si stiu ce vreau.

Acum, imagineaza-ti ca ai de inregistrat un album pentru o trupa rock sa zicem. Ai de inregistrat pentru tot albumul, urmatoarele instrumente:

  1. Percutie (un kit de tobe)
    1. overhead – 2 canale
    2. kick drum – 2 canale
    3. snare – 1 canal
    4. tomuri – 2 canale
  2. chitara electrica
    1. direct prin cablu – 2 canale
    2. prin microfonul 1 – 1 canal
    3. prin microfonul 2 – 1 canal
  3. chitara bass
    1. direct prin cablu – 1 canal
    2. prin microfon – 1 canal
  4. clape
    1. analogic stereo – 2 canale
    2. digital MIDI – 1 canal
  5. Chitara electroacustica
    1. direct prin cablu – 1 canal
    2. doua microfoane, stereo – 2 canale
  6. voce 1 canal

Aici este doar un exemplu, tu stii ce instrumente si voci ai acolo :). Probabil o sa ai si subgrupuri, o sa ai efecte, etc.

Deci, ai de inregistrat 20 de canale, si stii ca altceva nu prea adaugi la piesele de pe acel album. Ar fi fain sa ai un sablon de pe care sa incepi inregistrarea fiecarei piese? Cu siguranta ca da! Pentru ca deja ai reglat nivelurile, deja ai canalele aranjate, notate, preferabil in aceeasi ordine la toate piesele pentru a face munca ce urmeaza, mai usoara, si setarile din interfata audio si gestionarea semnalelor audio, sunt deja facute pe sablon, nu mai pierzi timpul si la urmatoarea piesa. Plus ca esti liber(a) sa adaugi oricand inca un canal daca ai nevoie de alte sunete sau instrumente.

Un sablon, te poate ajuta pe atat de mult pe cat te poate incurca. Fa-l sa te ajute, si nu te lasa limitat (a) de acel sablon. Daca il faci prea stufos, e posibil sa te incurce, cum m-a incurcat pe mine cel pe care l-am facut pentru proiectul meu glorios. Dar daca ai de tras de fiecare data aceleasi si aceleasi instrumente… simplifica-ti viata si foloseste sabloane.

Totodata, te incurajez ca la fiecare album nou sau proiect cu totul diferit, sa incepi de pe zero. Astfel ai sanse mari sa imbunatatesti greselile din proiectele trecute, sau sa optimizezi acolo unde este posibil. Chiar daca la inceput ti se pare ca muncesti aiurea ca deja ai un sablon de la care ai putea sa pleci, incearca sa nu te gadesti la el si sa pleci chiar de pe zero cu toate setarile, o sa vezi pe parcurs ca daca ai face un nou sablon, ar fi diferit de cel vechi, pentru ca ai idei noi, alta experienta, si cu siguranta il optimizezi, ceea ce e bine. Deci tot vei folosi sablon, dar unul nou!

Daca folosesti sabloane, lasa-mi un comentariu mai jos si scrie-mi despre experienta ta cu asa ceva, s-ar putea sa invatam cu totii din experientele altora. Daca nu folosesti, te provoc la urmatorul proiect mai mare, de exemplu un album, sa incerci sa folosesti un sablon, sa vezi cum este.

Atat pentru acum, spor la facut (si folosit!) sabloane! 😉

Armin

Cursul de Cubase

Cursul de Cubase. In sfarsit am terminat de facut Cursul de Cubase. Disponibil gratuit pe youtube, in limba romana.

Acest Curs de Cubase are 21 de lectii in format video, si ar trebui sa te ajute sa inveti rapid functiile de baza in Cubase, si sa lucrezi la proiectele tale mult mai usor, fiind atent la partea creativa, si nu cea tehnica a procesului de productie audio.

Toata luna decembrie din 2014 am lucrat la acest curs. A fost un mic maraton, dar sper sa merite efortul si sa foloseasca celor ce il urmaresc. Sunt peste 4 ore de material video in total; pentru fiecare capitol inregistrarea a durat de 2 ori mai mult decat este acum video-ul, iar editarea a durat de 3 ori durata inregistrarii.

Daca vrei sa inveti Cubase, dar ai cumva o teama – o teama ca iti prinzi urechile, pentru ca e altfel decat DAW-ul pe care ai lucrat pana acum, acest curs este pentru tine! Daca nu ai mai lucrat in nici un DAW si vrei sa inveti un asemenea soft, pentru a produce propriile tale creatii sau – de ce nu – ale altora, acest curs te ia de la zero si te duce la un nivel la care stapanesti softul suficient incat sa duci de la inceput pana la final un proiect audio – fie ca e muzica, podcast, coloana sonora, audiobook, spot publicitar, sau orice alte procesari audio.

Tutoriale de Cubase exista pe net cu gramada. Acesta este in limba romana, si este structurat intr-un mod facil. Nu este complet, si nu este perfect, e clar ca mai sunt multe de povestit despre ce se intampla in Cubase, dar ar trebui sa fie un start foarte bun pentru oricine. Daca este ceva ce am omis, sau poti contribui cu ceva, te invit sa lasi un comentariu aici sub articol, am putea cu totii sa invatam mai mult.

Asadar loc de mai bine este, dar am facut un pas inainte. Mai sunt ceva tutoriale si in limba romana, cred ca daca le urmaresti pe toate, inveti, si proiectele tale audio vor prinde contur mai repede si le va creste calitatea.

Am folosit pentru curs Cubase versiunea 5; asta am, cu asta defilez :). In curs nu inveti doar Cuabse 5, ci foarte multe lucruri sunt valabile si in alte versiuni, poate unele cu mici modificari.

De ce este gratuit? Pentru ca am convingerea ca cineva trebuia sa faca asta. Exista si cursuri platite, dar nu consider ca este cazul la Cubase. A fost mult de lucru pentru a-l crea, insa exista un sentiment de implinire stiind ca cineva il va folosi, va invata ceva nou, va produce muzica la un nivel mai avansat, si va folosi acest DAW la potential maxim, sau cel putin, mai mare decat inainte sa studieze Cursul de Cubase.

Cursul de Cubase cuprinde urmatoarele capitole / materiale video:

Aici ai intregul playlist:


Daca stii pe cineva care vrea sa invete Cubase, recomanda-i Cursul de Cubase!

Te poti abona la acest site, pentru a primi noutati, completand formularul din dreapta paginii cu adresa de e-mail. pe YouTube ma gasesti cu Inregistrari Audio si pe Facebook tot cu Inregistrari Audio.

Iti multumesc ca citesti articolele de pe acest site, si te mai astept!

Cu drag,
Armin

Inregistrezi mono sau stereo?

Cum e cel mai bine sa inregistrezi: mono sau stereo?

Probabil te gandesti ca este evident ca stereo, de ce sa inregistrezi mono daca poti face totul stereo, nu? Dar raspunsul la intrebarea asta nu este chiar asa simplu. Cea mai mare majoritate din noi cei care facem mixuri si piese sau diverse materiale audio, in general rezultatul final este stereo pe doua canale, poate chiar 5.1, pentru a putea fi ascultate pe computer, smartphone, sisteme de inalta
fidelitate (Hi-Fi), in casti, in masina, etc. Cam toate aceste sisteme fiind stereo, normal ca vrem ca mixul final sa fie stereo.

Dar intrebarea era cum e cel mai bine sa inregistrezi nu sa asculti 🙂 . Ma refer aici la modul in care inregistrezi fiecare din instrumentele pe care urmeaza sa le mixezi. Adica chitara acustica, chitara electrica, tobe (percutie in general), bass, pian, si altele, toate acestea putand fi inregistrate fie stereo, fie mono. Plecam de la ideea ca daca inregistram stereo suna mai natural, mai plin, mai consistent, drept pentru care, este o solutie mai buna in stereo. Hai sa vedem de ce nu e chiar asa…

Problemele de faza

Sunt convins ca multi dintre inginerii de sunet, inregistreaza chitara acustica stereo, sau orice alt instrument, cu rezultate excelente; adica inregistrezi cu doua microfoane o singura interpretare a acelui instrument, la care poti panorama canalele stanga-dreapta si mai mult decat erau ele in inregistrare, sau daca suna bine le poti lasa panoramarea naturala, asa cum ai inregistat, si poate suna excelent. O problema ce poate interveni la astfel de inregistrari este anularea de faza, adica sunete care avand faza opusa se anuleaza reciproc. Aceasta anulare de faze iti poate distruge sunetul, mai ales in mix.

Anulare-de-faza-antifaza-inregistrari-audio

Cu cat folosesti mai multe microfoane pentru inregistrarea unei surse de semnal, cu atat ai sanse mai mari sa ai de-a face cu anularea de faza, rezultand un sunet “spart”, ciuntit. In special pentru cei care sunt la inceput cu inregistrarile in studioul de acasa (home studio), se recomanda evitarea captarii sunetelor instrumentelor cu mai multe microfoane, si se recomanda captarea acestora mono, cu un singur microfon.

Cum se manifesta inregistrarile stereofonice in mix

O alta problema ce apare cand mixezi instrumente inregistrate stereo, este ca pierzi focusul in mix, si nu se aud clar instrumentele, nu se separa unul de altul suficient. Ai percutie stereo, pian stereo, chitara stereo, sintetizator stereo, totul este stereo dar nu poti spune precis unde in spatiul stereo este fiecare instrument. Ajungi la un mix murdar pe care cu greu sa deloc il poti repara. Fiecare instrument suna, separat, excelent! Insa in mix se peird toate.

Ai si cateva solutii la problemele acestea, de care poti tine cont cand faci un mix. Una dintre ele este, de exemplu, sa inregistrezi chitara din doua interpretari (double tracking) mono, le asezi in sesiunea de lucru pe cate un canal fiecare, si panoramezi acele canale unul maxim stanga, altul maxim dreapta. Apoi pianul sa zicem, sau alt instrument ce il vrei stereo in mix, il inregistrezi stereo, dar il panoramezi 70-80% stanga-dreapta, si daca ai inca un instrument il panoramezi mai spre centru, sa zicem 20-30% stanga-dreapta, sau doar intr-o singura parte, lasand loc pe partea opusa inca unui instrument – ai putea pune astfel doua instrumente de suflat diferite, ce canta in tandem de exemplu. E doar o idee.

Asta sunt doar cateva exemple ca sa prinzi ideea, nu te limita la astea ci incearca mai multe astfel de setari – poate nici nu ai pian in piesa la care tocmai lucrezi si tu citesti aici cum sa il panoramezi 🙂 – deci nu e vorba de pian in sine neaparat, ci de orice instrument ai in piesa la care lucrezi.

O alta solutie pentru a rezolva problema: alege un singur instrument stereo. Gandeste-te care dintre instrumentele piesei este cel mai important in piesa, care trebuie sa iese neaparat in evidenta. Acela lasa-l stereo sa se desfasoare larg pe tot campul stereofonic,  iar celalalte inregistreaza-le mono, chiar daca le panoramezi cu ceva procente stanga sau dreapta.

In final vrei ca mixul sa sune clar, plin, inchegat, si sa scoata in evidenta ce e mai bun la instrumentele folosite. Inregistrarile stereo pentru toata paleta de instrumente nu prea te ajuta sa faci asta. Adica daca toate instrumentele din mixul tau sunt stereo, apar probleme la mixaj.

O alta idee care te poate ajuta este sa lasi piesa cat mai aerisita, sa nu o aglomerezi cu instrumente, astfel focusul cade pe fiecare instrument pe rand, sau pe cel mai important, in functie de compozitie. Citisem pe undeva chiar ca e o idee sa compui o pisa, si cand zici ca e gata, sa scoti unul dintre instrumente, pe ideea ca oricum faci, sunt prea multe. Asta merge in cazul ca nu ai o formatie cu  un numar clar de componenti, instrumentisti, de inregistrat, caz in care trebuie sa ii inregistrezi pe toti. Si apoi sa ii mixezi! Daca tragi totul stereo… o sa vezi ce iese :).

Insa ce poti sa faci cu o pereche de microfoane este sa inregistrezi ambianta camerei in care inregistrezi, daca aceasta este una placuta, plus instrumentul mono cu alt microfon, si apoi poti mixa daca si cand e cazul, acea inregistrare a ambiantei cu instrumentul in cauza.

Chiar mai mult, daca inregistrezi pe rand instrumentele in aceeasi incapere, lasa cele doua microfoane sa inregistreze in acelasi loc ambianta pentru fiecare din instrumente, astfel avand in final o ambianta comuna, mixul va suna cu acea ambainta frumos, toate instrumentele avand aceeasi ambianta, si daca depui putin efor, chiar si panoramarea intrumentelor se poate face face si in functie de cele doua microfoane in mix.

As recomanda spre auditie niste Pink Floyd si Dire Straits pentru a observa cum sunt mixate si cum comunica instrumentele intre ele, chiar daca poate tu mixezi altfel de muzica; si daca acesta este cazul, cel putin observi ideea aplicata, si apoi o poti aplica la tine, indiferent ce fel de muzica faci/inregistrezi. Pentru ca vorbim aici inclusiv de instrumente virtuale.

Nu uita ca orice regula sau idee citesti sau inveti de oriunde, poate fi incalcata fara nici o problema, daca mixul suna bine. Nici o regula nu e mai importanta decat cum suna mixul tau, deci ramai concentrat pe cum suna mixul, nu pe reguli; e bine sa cunosti regulile, sa experimentezi si sa asculti, apoi iei decizii in functie de cum suna, dar aceste idei sau reguli te ajuta sa te ghidezi dupa ele mai usor, sa ai un punct de plecare.

Experiment practic:

In final, iti propun un mic experiment pentru observarea anularii semnalelor identice cu faze diferite la 180 de grade:

– deschide o melodie in DAW, orice DAW modern multitrack, si pune melodia pe track-ul 1; copiaz-o pe track-ul al doilea, imediat sub ea, la inceputul sesiunii, ca cele doua sa fie perfect sincronizate – daca sunt aliniate la stanga la inceputul sesiunii, ar trebui sa fie sincronizate; apoi pe unul din cele doua canale stereo pe care e piesa, sa zicem pe al doilea, aplica functia “invert” – fie o gasesti din meniu, fie o gasesti pe mixer, direct pe canalul stereo. In caz ca nu ai asa ceva, fa invert in fisier si salveaza-l cu alt nume, si apoi deschide si fisierul original si cel cu “invert” aplicat, pe track-uri diferite, dar sincronizate. Ai sa observi ca desi indicatoarele de nivel merg pentru ambele canale, pe canalul master, principal, nu se aude nimic, si nu iese nimic din placa de sunet; daca setezi sa se auda doar unul din cele doua canale, oricare, se va auzi acel canal. Daca le setezi pe ambele sa se auda, desi indicataorele de nivel de la ele indica semanal, pe canalul master nu se aude nimic, si nici indicatorul de semnal nu indica nimic grafic.

– intr-un mixer de DJ sa zicem, intri cu acelasi semnal pe doua canale de intrare, dar pe unul inversezi faza cu 180 de grade. Practic poti obtine asta din inversarea firului de masa cu firul de semnal, printr-o lipire incorecta a cablurilor pe mufe, de exemplu. Eu chiar am patit asta in mod practic dintr-o eroare, un cablu lipit aiurea, si efectiv vedeam semnal pe ambele intrari insa pe iesire nu auzeam nimic; daca lasam doar unul din cele doua canale, se auzea semnal pe iesire, daca ridicam amandoua cai, nu se mai auzea nimic, desi indicatoarele de nivel indicau semnal aproape maxim.

Deci fiind in atifaza, se anulau.

Daca ai intrebari si crezi ca te pot ajuta, sau ai o experienta legata de acest subiect, ce crezi ca merita povestita, lasa-mi mai jos un mesaj.

Iti multumesc ca ma citesti, imi doresc sa iti fie de folos materiale ce le citesti pe acest site.

Te poti abona la noutatile inregistrariaudio.ro completand formularul din dreapta (datele tale vor fi in siguranta).

Cu drag,

Armin

P.S.: Stii pe cineva caruia munca mea ar putea sa-i fie utila?
Recomanda-i acest site!

Home studio de 3000 euro

In urma cu doua saptamani lansam provocarea de a face o configuratie pentru un home studio de maxim 3000 euro cu care sa poti face muzica la calitate cat mai mare posibil.

Multumesc celor care au facut cate o configuratie, si am sa postez si eu o configuratie facuta de mine, adica daca as pleca de la zero, ce mi-as cumpara de 3000E ca sa pot sa fac muzica la calitate cat mai mare. Am cerut si apreciat subiectivismul fiecaruia. Voi pune in continuare toate configuratiile pe care le-am primit, pentru ca scopul acestei provocari este sa impartim idei intre noi si sa invatam fiecare cate ceva.

Am cerut configuratii si pe forumul rgc, aici, pentru a avea mai multe.

Am promis si un CD audio productie proprie (DJ Armin – Strange Emotions) prin tragere la sorti, pentru unul din cei care au facut configuratia ceruta. La finalul articolului vezi cine e castigatorul, si poti citi partea initiala a articolului, scrisa acum doua saptamani.

Sa incepem cu lista de configuratii:

1. Em:

– O pereche de monitoare Dynaudio BM5a
– Un pack de la Presonus  http://www.presonus.com/products/AudioBox-Studio cu soft si placa de sunet,
– Microfon Studio Project C1 si Audiotehnica AT2020
– O perche/doua de casti bune (de la Sennheiser sunt ok calitate/pret)
– Un preamp de la artube studioV3
– O clapa midi de 49 taste
– Restul banilor ii investesc in calculator, cu cat mai puternic cu atat mai bine.

2. Arthurszabo

1. PC performant, preferabil laptop (pentru portabilitate) – cca. 800 EU
2. Interfata digitala Roland Quad-Capture 225 EU
3. Microfon Audio-Technica AT2035 220 EU
4. Keyboard MIDI Controller Roland A 500S 350 EU
5. Conectica (cabluri diverse conexiuni) 200 EU
6. DAW Steiberg Cubase 7 490 Eu
7. Monitoare audio KRK R6 400 EU
8. Casca audio Audio-Technica ATH-M40fs 100 EU
9. Stativ microfon Athletic MIC-5E 35 EU
10. Pop filtru SM Pro Audio PS2 25 EU
11. Tratament acustic (coltul microfonului) 155 EU

3. Alex Oancea

– 1000 eur – Desktop iMac (all in one), luat sh.
– 500 eur – tratament acustic camera 3×3 cu burete cofrat
– 340 eur – Set studio (monitoare, microfon, interfata) – http://www.thomann.d…ding_bundle.htm
– 200 eur – Clapa Midi M-Audio Axiom 49
– 115 eur – Microfoane condenser cu diafragma mica – http://www.thomann.d…pair_bundle.htm – consider    ca ar fi ok pt instrumente. Am testat ceva de genul si mi-a placut.
– 100 eur – stative si cabluri
– 100 eur – un birou pe masura :D
– Si raman cu vreo 700 eur de udat studio-ul, ori de cumparat chitara. Asta ar fi ceea ce mi-as face eu pt nevoile si sufletul meu.

4. Pontius Pillates

– PC (nu Mac) cu componente noi si garantie (maxim 500 euro);
– monitor VGA – doua bucati, diagonala de macar 21 inch (250 euro)
– orice controller MIDI pana in 250 euro; preferabil sa aiba macar 49 clape si niscaiva potentiometre / fadere
– licente pentru Windows + DAW (400-700 Euro);
– interfata de sunet (orice in zona de 200-300 euro poate fi OK; nu exista best buy la banii astia – numai sa nu fie Behringer, M-Audio, Icon, etc);
– microfoane (nu as investi in microfoane pana nu s-ar ivi primul proiect care sa necesite microfoane);
– monitoare audio – as opta pentru ceva din gama KRK, dar nu as da mai mult de 400 Euro.
– tratament acustic – in prima faza niste bass traps, si cateva “petice” de burete gofrat plasate strategic (150 euro);
Tot ce am enumerat mai sus face in total undeva la 2500 Euro “grosso modo”, fara a calcula microfoanele. Asta inseamna ca ti-au ramas 500 euro pentru “zile negre”, sau pentru a cumpara chestii de care ai putea avea nevoie ulterior (de ex. un SM57 daca vei avea de tras chitari electrice, sau un C1000 daca vei avea de tras ceva acustic, un AT40xx daca vei avea de tras voci, etc)

5. Armin (am promis ca fac si eu o configuratie)

– PC quad core, cat mai silentios, 16 GB DDR3, SSD pentru sistemul de operare cel putin, HDD 1 TB 2 bucati, monitor de 24″, licenta Cubase – 1000E
– Interfata audio Focusrite 200E
– Controller MIDI Alesis Q88 200E
– Recorder audio Tscam DR-40 200E
– O pereche de casti Sennheiser HD 555 70E
– O pereche de casti Sennheise HD 205 30E
– Tratament acustic 200E
– Monitoare de studio 400E
– Chitara electroacustica Takamine + accesorii 300E
– Birou din lemn, contruit de mine conform necesitatilor mele + scaun ergonomic 250E
– Stative, cabluri, accesorii 150E

– Ar mai fi o varianta sa iau la mana a doua monitoarele sau castile, si de diferenta de bani sa iau un UPS pentru a nu ramane fara curent in timpul unui proiect :).

6. Florin Topolovcici

lista cumparaturi studio

Home studio de 3000 euro

Am atasat o poza cu cosul de cumparaturi de la Soundcreation drept exemplu pentru calculele de mai jos.

11608 lei / 4,47 (curs euro) = 2596 euro

Deci 2596 de euro cumpara:
1. Placa de sunet de inalta calitate cu 18 intrari
2. Sistem de monitoare active 2.1 Genelec, fantastic de bune, le-am auzit si isi merita TOTI banii pentru ca suna mai bine decat sisteme de monitoare 2.0 care ar fi undeva in jur de 2000 de lei.  Pretul de aprox 3000 de lei merita pt ca vorbim de monitorizare de inalta calitate.
3. 15 microfoane diverse de la microfoane condesator, de instrumente  si vocale, microfoane cu care se pot inregistra o gama larga de tipuri de muzica, de la trupe sonorizate complet si inregistrate simultan, pana la orchestre simfonice eventual, care nu necesita mai mult de 10-12 microfoane.
4. 8 cabluri si 8 stative de microfon. Se pot inregistra direct in placa de sunet in cele 8 intrari analogice. Celelalte 8 intrari pot fi ulterior folosite prin adaugarea unei unitati de 8 preamp-uri conectate la intrarea optica ADAT din spatele interfetei audio, cu un cost suplimentar ce nu trebuie realizat neapara la inceput ci pe parcurs, daca ocazia o cere, insa setup-ul actual permita aceasta aceasta extindere de pana la 16, poate chiar 18, intrari inregistrate SIMULTAN.

Raman 3000 euro – 2596 = 404 euro

Pentru cine doreste folosirea simultana a tuturor celor 16 canale inca de la inceput,  poate lua de la Thomann un rack de 8 preamp-uri produs de Behringer ADA8000, care are o calitate mult peste decenta, as spune chiar buna si care se conecteaza la interfata Audio pe mufa ADAT IN.

Astfel ar ramane 206 euro care raman pot aduce o imbunatarire PC-ului existent  si pt ceva software, cum ar fi un DAW si eventual cateva pluginuri ieftine dar bune.  Daca nu se doreste achizitionarea lui Behringer ADA8000, atunci desigur vor ramane cei 404 euro mentionati mai sus. Behringer ADA8000 costa 198 de euro la Thomann.

Un DAW ieftin dar de o calitate fantastic de buna este Reaper care e doar 44 de euro sau 60 de USD.  Cu reaper se poate produce orice gen de muzica de la muzica de film si muzica rock, pana la dance,  muzica electronica si hip-hop.

404 euro – 44 euro (Reaper) = 360 euro (daca nu se ia Behringer ADA8000) sau…. 206 – 44 euro (Reaper) = 162

De banii astia, 162 euro, un PC actual poate fi imbunatatit prin adaugarea de RAM  sau se pot cumpara 2-3 poate chiar 4 pluginuri “universale” de calitate si care sa contina mai toata gama de instrumente virtuale de la sintetizatoare la instrumente naturale, nesintetizate. Aici ma refer la pluginuri de genul Korg M1, Hypersonic 2 Ravity S, Luxonix Purity etc. Un plugin ca Luxonix Purity, care este mai mult decat decent,  costa 36 de euro. Preturile difera intre ele insa se pot cumpara niste pluginuri care sa aiba calitate buna si care sa contina instrumente virtuale multe. Hyperonic 2, are in jur de 1800 de instrumente in el si deci versatilitatea si optiunile nu lipsesc iar ca pret se invarta in jurul a aprox. 130 de euro, desi el nu e singura optiune.

La final…fac mentiunea ca aceasta lista de echipamente de studio incearca oarecum sa ofere un studio universal, unul in care sa se poate face muzica si inregistrand instrumente si instrumentisti reali, cum ar fi  o formatie sau o orchestra, dar si unul in care sa se poate face muzica electronica, dance sau hip-hop in care se folosesc sunete de la instrumente virtuale, generate de PC.

In mod normal….daca as fi avut de ales sa fac un setup pentru un gen anume, atunci lista de mai sus ar fi aratat cu mult diferita. Pentru productie de muzica dance, electronica, hip-hop etc, as fi mers pe mai putine microfoane, cabluri si stative folosite simultan, si mai mult pe pluginuri de maxima calitate care sa acopere o gama cat mai variata de sunete.

Pentru un compozitor de muzica de film la fel, mai putin microfoane, insa mai multe pluginuri orientate spre instrumente de tip orchestra simfonica, percutie, efecte speciale si nu in ultimul rand sintetizatoare.

Microfoanele, cablurile si stativele multe sunt pentru cei care, cum spuneam, “trag” trupe live sau in studio sau care inregistreaza orchestre simfonice si nu numai.

Cred ca in mare masura lista de echipamente de mai sus atinge cam toate aceste nevoi, pe unele in masura  mai mare iar pe altele in masura mai mica, dar este un foarte bun inceput pentru un home-studio de calitate. La capitolul interfata de sunet si boxe monitoare de studio, am ales sa merg pe optiuni mai scumpe dar a caror calitate este evident mai buna decat in cazul sculelor mai ieftin, pentru ca la capitolul “lant de amplificare” nu e bine deloc sa faci compromisuri. Microfoanele alese sunt suficient de decente, chiar bune, sa capteze la calitate de studio sursele sonore astfel incat tot semnalul de la microfon si pana la redarea lui in monitoare sa fie unul execelent si la nivel profesional.

Cam asta ar fi un setup “universal”…cel putin pentru mine.

***

OK, si acum sa anuntam si castigatorul CD-ului audio. Acesta este a fost ales prin tragere la sorti, si nu pentru configuratia facuta. El este….  Arthurszabo!

Felicitari Arthur si te astept cu un mail in care sa imi lasi adresa de livrare a CD-ului.

In continuare poti citi cum a inceput acest articol, ce scriam acum doua saptamani! ne vedem in curand, merci ca ma citesti!

Armin FATOL

***

Azi lansez o provocare!

Hai sa facem impreuna un studio de inregistrari, de 3000 euro! Eu am sa fac o configuratie pe care o voi publica dupa 15 decembrie 2013.

Pana atunci insa, te invit sa faci si tu o astfel de configuratie, si sa o postezi mai jos intr-un comentariu la acest articol. La final voi da premiu un CD audio productie proprie (DJ Armin – Strange Emotions), unuia dintre participanti, prin tragere la sorti. Poti fi chiar tu acela, insa scopul principal este sa facem un schimb de idei faine, despre cum vedem fiecare din noi, un studio de 3000 euro.

Un prieten de-al meu mi-a propus sa facem noi doi o mica competitie, adica sa facem o configuratie de home studio de la zero, care sa se incadreze in 3000 euro, si apoi la final comparam configuratiile, si invatam fiecare cate ceva de la configuratia celuilalt. Apoi tot el mi-a dat ideea sa fac asta si public intr-un articol, sa invit cititorii sa faca fiecare cate o configuratie, daca avem mai multe de comparat cu atat mai util va fi pentru toata lumea.

De suma asta nu dispune oricand oricine, dar cu multa pasiune in timp poti pleca de la zero si ajunge la un studio de 3000 euro. Adica nu e pe toate drumurile, si totusi accesibila, in timp. Poti lua pe rand toate piesele si pana la urma ajungi la configuratia din “proiect”. Daca ma intrebi pe mine, decat sa iei credit, mai bine citesti o carte de educatie financiara :).

Intrebarea e simpla:

Daca ai pleca de la zero, ce ai cumpara cu 3000 euro pentru a putea produce muzica in conditii cat mai bune, cat mai calitativ posibil, de banii astia?

Nimic mai mult.

Probabil ca multi dintre noi care producem muzica acasa avem o parte din acest studio si avem pe lista cateva scule ce ar trebui sa completeze lantul audio. Altii poate ca avem scule de peste 3000 euro, sau altii indiferent de valoarea sculelor, poate au scule pe care nu le prea folosesc, si daca si-ar face configuratia de la zero in maxim 3000 euro, poate nu le-ar mai cumpara, sau s-ar orienta spre altceva. Insa oricare ar fi varianta, te poti gandi la o configuratie de 3000E din care daca storci toata “zeama”, ai strictul necesar pentru a produce muzica la calitate foarte buna.

De cheltuit pe diverse scule e destul de usor intr-un studio sau home studio. Vezi, iti doresti, scoti banii.

Dar sa te incadrezi intr-un buget, si sa si rezolvi problema, este o provocare!

Ai un scurt ghid despre ce ai avea nevoie intr-un studio. Mai mult de atat nu vreau sa te influentez. Da-ti drumul la imaginatie si creativitate, incadreaza-te in bani si fa o configuratie cum ai face pentru tine daca ar fi sa iti faci un home studio. La final, sunt sigur ca am putea sa citim fiecare ce a scris si sa invatam unii de la altii, sa fim mai buni si sa avem tot ce ne trebuie pentru a crea si produce muzica. Poti fi subiectiv, eu vreau sa vad varianta TA!

Vreau sa scriu un articol despre asa numitul “Loudness War” – lupta pentru mai tare. Insa am inceput sa lucrez la el si fiind mai complex, si mai lung, mai dureaza ceva mai mult pana il finalizez.

Voi avea si o surpriza faina pentru tine. Iti voi oferi un interviu cu un inginer de sunet, in care am dezbatut cateva probleme sau idei comune in domeniul inregistrarilor de studio. Nu iti dezvalui mai multe detalii, vreau sa ramana surpriza.

Ok, astept comentariul tau mai jos in care sa imi scrii configuratia, si nu uita ca dupa 15 decembrie dau un CD cadou cu ocazia asta.

Iti multumesc ca ma citesti, si ca ma ajuti sa devenim cu totii mai buni!

Armin FATOL

PS: “Nimic nu este prea dificil daca imparti in pasi marunti ceea ce ai de facut” – Henry Ford

Accesorii pentru studio de inregistrari

Ajungem la finalul seriei de articole despre cele 12 elemente necesare pentru home studio: Accesorii pentru un studio de inregistrari. Pe langa accesorii am introdus si un stabilizator de tensiune, care va avea grija de tot echipamentul, in general destul de scump, al unui studio.

Sa incepem cu stabilizatorul, apoi voi enumara o lista de lucruri utile in studio, pe langa cele de care deja am discutat in alte articole.

Stabilizatorul de tensiune, este un aparat electric de control, care stabilizeaza tensiunea electrica in jurul valorii de 220V/230V, in cazul stabilizatoarelor monofazice, protejand astfel echipamentele electrice si electrocasnice impotriva fluctuatiilor de tensiune, fluctuatii care pot induce functionarea defectuoasa sau chiar defectarea partiala sau totala a echipamentelor conectate la reteaua nationala de curent electric.

Stabilizatorul trebuie ales dupa calcularea stricta a consumului aparatelor pe care le va deservi. Putere – exprimata in W (Watt – putere reala) sau VA (Volt/Amper – putere aparenta), puterea stabilizatorului nu trebuie sa fie mai mica decat puterea de consum totala a consumatorilor pe care doresti sa-i conectezi la stabilizator. In cazul in care puterea stabilizatorului este exprimata in VA, trebuie sa se tina cont de faptul ca puterea reala (exprimata in W – Watt) reprezinta aproximativ 80% din puterea aparenta. De exemplu, un stabilizator de tensiune de 500VA are o putere reala de aproximativ 400W.

Pentru un home studio, probabil calculatorul si amplificatorul audio vor consuma cel mai mult. Eu as recomanda chiar sa iei un stabilizator de tensiune mai puternic decat totalul sculelor din studio. Oricum, mai tarziu vei putea sa mai iei inca unul daca e nevoie.

Accesorii studio inregistrari audio Stabilizator de tensiuneStabilizatorul de tensiune iti protejeaza sculele din studio de fluctuatiile de tensiune ce pot aparea in reteaua electrica. Nu e ceva cu care produci muzica in mod direct, dar daca ai dat sute sau mii de euro pe sculele din studio, ar fi pacat sa se defecteze doar pentru ca ai neglijat partea de alimentare electrica si nu ai investit intr-un stabilizator. Poate trec ani de zile fara sa se intample nimic, si vei spune “lasa ca nu se intampla exact la mine”… dar o singura data daca se intampla e de ajuns cat sa plangi dupa suclele distruse, sau informatia de pe HDD-ul distrus.

Daca stabilizatorul vine la pachet sau iei separat si o sursa neintreruptibila de curent, deja avantajele cresc drastic. Daca se ia curentul pentru 2 secunde, sau 5 minute, ar trebui sa nu te afecteze; iar in cazul unei pene mai mari de curent, ai timp sa opresti in mod corespunzator toate echipamentele electrice astfel incat sa nu se distruga, sa nu pierzi munca facuta sau inregistrarile facute.

Iti imaginezi ce se intampla daca inregistrezi si tocmai ce ai inregistrat o interpretare excelenta, si in timp ce vrei sa salvezi pe PC, ai o pana de curent din cauza careia pierzi inregistrarea. Iar trebuie sa o iei de la inceput, in caz ca nu ti s-a defectat nici o scula audio prin studio, si sa inregistrezi din nou, dar de data asta fara nici un chef… si totul pentru 2 secunde de fluctuatii ale curentului e la retea.

In schimb, daca ai sursa neintreruptibila ce iti tine echipamentele sub tensiune in cazul unei pene de curent, si stabilizator de tensiune, ai timp sa salvezi modificarile, si sa opresti toate echipamentele.

Si oricum, in cazul unei pene mai mari de curent, sa zicem pe timpul unei furtuni sau unor lucrari de intretinere/reparatii la retea, intr-un studio de inregistrari ar trebui sa nu te plictisesti, si sa ai ce face si fara curent: fie te ocupi de intretinerea echipamentelor – stergi de praf, reamenajezi mai ergonomic studioul, faci putina ordine prin cabluri, fie iei chitara acustica si mai compui ceva nou, sau faci la tobe vreo ghidusie noua :). Sau iesi in curte si admiri natura, si iei si chitara, sa mai canti ceva, poate te loveste inspiratia si faci o melodie care daca ai fi lucrat la calculator avand curent, nu iti venea sa o faci.

Deci te poti folosi in favoarea ta de micile probleme ce intervin, dar am senzatia ca daca tocmai ti-ai pierdut inregistrarea sau munca de ultima ora pentru ca nu ai avut protectie la fluctuatii de tensiune, nu iti mai vine sa faci nimic.

Bun, sa trecem la lista de accesorii. Acestea iarasi, nu produc muzica in mod direct in schimb te ajuta in studio sa ai totul aranjat, la indemana, si sa poti sa iti vezi de treaba linistit. Nu am sa scriu cate bucati ai nevoie din fiecare articol, iti vei da seama in cursul utilizarii studioului de cate ai nevoie de fiecare, si oricum, la fiecare dintre noi nevoile difera.

Si daca omit ceva, nu ezita sa imi scrii, si voi adauga in lista.  Nu le am pe toate, si nu am lucrat cu toate, deci posibil sa mai scape ceva. Ordinea lor in lista, de asemeni, nu e relevanta.

Accesorii in studioul de inregistrari:

Accesorii studio inregistrari audio DI box– Scaun ergonomic pentru inginerul de sunet
– Scaun pentru interpretare la un anumit instrument prezent in studio
– DI box
– Cabluri de rezerva
– Mufe adaptoare pentru orice combinatie necesara, sau cabluri aferente
– Stative pentru instrumente
– Stativ pentru partituri si pentru microfoane
– Stative monitoare si boxe
– Rafturi sau dulapuri pentru scule mici (microfoane, casti, cabluri, mufe, etc)
Accesorii studio inregistrari audio stative boxe monitoare studio– Banda adeziva, si izolatoare
– Ciocan de lipit, fludor, sacaz sau pasta de lipit
– Suportul pentru masa de mixaj
– HDD / SSD extern
– Stick de memorie, USB
– Stativ pentru casti cand nu le folosesti
– Husa sau cutie pentru instrumente, microfoane, casti, si alte lucruri fragile care le folosesti mai rar
– Husa pentrua coperit instrumentele sau sculele electronice cand nu folosesti studioul, ce protejeaza de praf.
– Nuca de prindere, shock-mount, pop-filtru pentru microfoane
– CD-uri si DVD-uri goale
– O pereche sau mai multe, de casti suplimentare, cu adaptaore de la mufa mare la mica si invers, precum si cun cablu prelungitor pentru casti.
Accesorii studio inregistrari audio shock-mount– Amplificator de casti cu iesiri multiple in caz ca placa de sunet are doar o singura iesire, sau un cablu Y pentru a imparti semnalul la cel putin 2 perechi de casti
– Pentru chitara: pene, capodastru, curea, baterii de rezerva, tunner, set corzi de rezerva, unghiera
– Dulap pentru diverse scule: patent, ciocan de lipit, penseta, pensula, cutter, multimetru, mufe, baterii, banda adeziva si izolatoare, surubelnite, etc.
– Prelungitoare pentru alimentarea electrica
– Sistem de iluminare placut
Accesorii studio inregistrari audio Semnal luminos avertizare se inregistreaza– Scaun sau canapea pentru cei cu care colaborezi si vin la tine
– Sisteme de monitorizare lavaliera pentru interpreti
– Un semnal luminos la intrarea in studio, pentru a avertiza cei ce vor sa intre, ca se inregistreaza, si sa astepte oprirea luminii de avertizare
– Liniste, ambient placut, buna dispozitie, cat mai multa lumina naturala, si inspiratie

Ok, daca mai ai ceva de adaugat, scrie-mi si mai adaugam, nu imi mai vine altceva in minte, poate in timp ce lucrez mai apare ceva si voi completa lista.

As vrea sa imi scrii daca te-a ajutat cu ceva acest articol si daca ai vreo problema pe partea de inregistrari audio si tot ce mai misca in studio sau la inregistrarile pe teren, scrie-mi, as vrea sa te ajut.

Te salut si ne revedem curand!

Suna bine! Suna tot mai bine!

Iti multumesc ca ma citesti,

Armin Fatol

PS:

  • Nu arunca electronice la gunoi, acestea se pot recicla.
  • Cumpara discurile originale, vei avea o satisfactie mai mare ascultand muzica!

5 pasi pentru a finaliza un mix

Descarca aici acest articol in format mp3.

De obicei cand ajungi aproape de finalul unui mix, nu stii exact daca e gata sau mai trebuie ceva, si poti pierde mult timp tot ascultandu-l, dar la un moment dat devine obositior, te plictisesti de melodia in cauza; totusi parca i-ai mai face ceva. Asta imi aduce aminte de imaginea asta de pe facebook.

Iata 5 pasi simpli care ii poti urma pentru a definitiva un mix. Principul pe care functioneaza este: “asculta mixul pe mai multe sisteme audio diferite, si fa-l sa sune cat mai bine pe toate“.

Pentru ca nu stii cine iti va asculta acel mix/piesa, pe ce sistem va asculta, cauti sa faci astfel incat sa sune bine pe orice sistem. Sigur ca este si o arta a compromisului, perfect nu va fi, dar sa fie cat se poate de bine.

Probabil ca pana acum ai ascultat mixul pe monitoarele de studio si in casti. Ascula mixul in inca 5 moduri/pe inca 5 sisteme audio, astfel:

Pasul 1 – volum mic

Chiar pe sistemul pe care ai facut mixul, poti asculta altfel. Dai volumul incet, ca si cum ai pune muzica de ambient, in surdina, opreste monitorul calculatorului, si asculta mixul asa. Asa poti asculta mixul ca un intreg, cu urechile relaxate, si tine minte, sau mai bine noteaza, daca ceva nu sta la locul sau in mix, sau e deranjant.

Pasul 2 – boxe ieftine / boxe de pc

Asculta mixul din nou pe o pereche de boxe ieftine, fie de PC, sau boombox-ul din bucatarie, sau ceva asemanator. Astfel auzi mediile foarte prountat, astfel de sisteme suna cu multe medii si cu putine sau deloc joase si inalte, ceea ce iti permite sa vezi (de fapt sa auzi!) unde sunt probleme pe partea de frecvente medii, unde este ceva prea strident sau lipseste, sau deranjeaza.

Eu la un mix am sarit peste pasul asta si apoi cand am avut ocazia sa ascult pe astfel de sistem, intr-adevar in zona mediilor era ceva ce deranjeaza, si a trebuit sa modific din nou mixul – deci mai bine faci asta din timp sa nu fie nevoie sa revii la mix dupa ce il dai drept “gata”.

Nu uita sa notezi ce ti se pare in neregula, sa stii apoi sa revii in mix.

Pasul 3 – casti mici, “in ureche” sau “in-ear”

Daca nu ai alte casti “in-ear” la indemana, poti folosi cu incredere castile pentru “hands free” ce au venit cu telefonul tau, daca sunt de tipul “in ureche” (“in-ear“).

Ai mai ascultat mixul in castile de studio, dar de data asta, pe castile “in-ear” poti observa alte aspecte ale mixului: daca suna clar vocea, daca percutia suna clar si e la locul ei in mix, daca se imbina frumos instrumentele, chiar daca plaja de frecvenete inalte nu este foarte prezenta la acest tip de casti (vorbim de casti ieftine, nu profesionale). Noteaza unde simti ca ar mai trebui ceva modificat, si ce anume.

Pasul 4 – dupa usa camerei, afara din camera

Un alt mod util de a asculta mixul, este sa dai monitoarele de studio la un volum moderat, mediu, sa iesi afara din camera unde sunt ele, lasi usa deschisa si asculti din cealalta incapere (sau coridor) cum suna mixul tau. In prima faza pierzi imaginea stereo, asta te va ajuta sa iti dai seama daca ce ai facut pe partea de EQ este OK, si poti asculta vocea principala daca sta bine in mix.

Am mai facut un experiment mai demult, ascultand mixul dupa o usa inchisa, dar am dat volumul foarte tare. Suna ciudat de dupa usa inchisa, dar parca imi pot da seama de cum suna un instrument fata de altul si cum suna impreuna, mult mai bine decat direct in camera monitoarelor. Partea asta nu prea se preteaza pentru un “home studio“, daca ai vecini pe care ii deranjezi astfel, dar daca poti, testeaza si varianta asta si daca te ajuta foloseste-o. Am scris despre ea in proiectul meu de diploma unde am avut o melodie de facut, si nu stiu daca profesorii au citit, dar la prezentare am mentionat metoda asta, si nu a zis nimeni nimic – ori pentru ca nu erau chair in domeniul productiei audio, ori pentru ca trebuiau intai sa verifice alte surse si apoi sa isi dea cu parerea, insa stiu ca e o metoda care pentru mine a functionat, nu sustin ca e cea mai buna.

Era si vorba aia: “testeaza tot, ia ce ti se potriveste“.

Noteaza din nou ce ai mai vrea sa modifici sau verifici in mix, si pastreaza toate notitele astea pana la final.

Pasul 5 – in masina

Un alt sistem unde mixul tau suna cu siguranta altfel, este in masina. Influenteaza si ce sistem de sunet, ai dar si habitaclul masinii, forma, absorbtia sunetului de catre scaune, izolarea fonica a exteriorului, care nu e perfecta, dar tocmai de aceea suna altfel in masina.

Incearca si la volum mai mare, si la volum mai mic sa-ti asculti mixul. In masina mi-am dat seama mai bine de diferentele dintre doua piese ale mele pe partea de frecvente joase; la acelasi volum al player-ului, una suna bine, alta cu prea mult kick-bass.

Daca ai un prieten in domeniul productiei audio cu care “vorbesti aceeasi limba” in materie de audio, da-i si lui mixul sa il asculte pe ce sistem vrea el, si sa vina cu un feedback (uneori ma exprim mai bine in engleza pentru ca nu imi place cum suna traducerea in romana, dar ii zicem “sa vina cu o recenzie obiectiva“) si sa iti spuna si pe ce a ascultat mixul, si sa verifici ca are dreptate sau nu, inainte de a umbla la mix.

Mixer Cubase inregistrari audio mix studio remix monitorAi notitele de la toate auditiile, pune-le cap la cap, si fa ajustarile necesare in mix. Daca ai un sunet care pe 4 sisteme din 5 suna bine dar pe celalalt ai notat ca e nevoie de o ajustare, fa acea ajsutare, usor, nu exagera, astfel incat pe acel al cincilea sistem va suna cum trebuie, dar nu se va modifica prea mult pe celalalte sisteme.

Modificarile e bine sa le faci pe principiul “less is more” (mai putin inseamna mai mult), adica daca ti-ai notat ca trebuie sa dai vocea mai incet cu “putin”, dai cu 80% din acel “putin” la care te-ai gandit, pentru ca urechea oboseste si te poate pacali, daca asculti iar mixul urmatoarea zi, o sa ti se para vocea prea incet. Asa ai imbunatatit mixul inca putin.

La fel faci ajustarile si pentru atenuarea sau amplificarea anumitor frecvente din mix, dai cat auzi cu urechea ca suna bine, si apoi dai putin inapoi.

Daca mixul e aproape perfect, lasa-l asa, nu poti sa il faci perfect, si nici nu merita, e bine sa sune cat mai bine dar nici sa exagerezi nu ajuta. Oricum, daca ti-ai dat silinta si ai facut cu pasiune acel mix, sunt sigur ca….

Suna bine! Suna tot mai bine!

Daca ai completari sau intrebari, ma gasesti aici! 😉

Iti multumesc ca ma citesti,

Armin Fatol

PS:

  • Nu arunca electronice la gunoi, acestea se pot recicla.
  • Cumpara discurile originale, vei avea o satisfactie mai mare ascultand muzica!

Descarca aici acest articol in format mp3.

Mediul de inregistrare / redare, cu avantaje si dezavantaje

Am ascultat muzica pe o gramada de medii de inregistrare / redare, si am inregistrat pe aproape tot pe atatea. Le-am ales si in functie de ce aveam la dispozitie in acel moment al vietii sa zic asa, si in functie de avantajele si dezavantajele fiecaruia.

Azi vreau sa povestim despre mediile de inregistrare / redare: avantaje si dezavantaje, tabieturi, utilizari exclusive, moduri de pastrare si intretinere, preferinte, etc. Chiar te astept sa imi lasi un comentariu daca crezi ca ai putea completa sau ai ceva sa ma intrebi.

HDD, SSD, Stick, Card – aici intra toate mediile pe care poti pune fisiere audio, le poti rescrie de nenumarate ori, fara categoria discurilor optice. Adica Hard Disc (sau Hard Disk), Solid State Drive, orice stick de memorie, flash, pe USB, sau card SD, SDHC, SDXC, microSD, miniSD, CF, MS, PSMMC, xD, si altele. Acestea au avantajele ca sunt compatibile cu aparatele electronice portabile (telefon, tableta, aparate foto, video, etc), si cu majoritatea calculatoarelor, transferand date intre echipamente. In afara de HDD, restul nu au elemente de uzura, cum ar fi motoare, rulmenti, etc, ci informatia se inmagazineaza in circuite electronice. Pe HDD se inmagazineaza pe discuri magnetice, in format digital.

Mi-am uitat o data intr-un buzunar un stick USB, si am spalat pantalonii in masina de spalat rufe, si dupa ce s-a uscat, stick-ul a functionat perfect. Sigur, nu este recomandat sa faci asa ceva, dar daca s-a intamplat..

HDD-urile sunt mult mai sensibile la vibratii, apa, si altele. Constituie elemente de uzura, motorul care invarte cu cateva mii de rotatii pe minut platanele din interior, si capul de citire se misca pe raza discurilor, citind informatie, ceea ce, desi rezista ani de zile (mai exista HDD de 2-3 GB mai vechi de 10 ani care inca functioneaza) reduce viata, sau cel putin mareste riscul sa “cada” oricand. Daca ai date importante, e bine totdeauna sa pastrezi o copie de siguranta (backup).

SSD este urmatorul pas dupa HDD la care se tinde, si ia amploare tot mai mare, datorita unor avantaje clare. Daca pui un SSD in loc de HDD in calculator, iti va merge calculatorul mai rapid, deci si sesiunea de inregistrare multicanal, sau procesarea efectelor va fi usurata lucrand intr-un DAW.

Cat despre auditii de pe aceste medii, acestea sunt foarte facile, versatile, ai acces la spatiu mult pe care poti pune multa muzica, este ieftin sa pastrezi si o copie de siguranta.

CD, SACD, DVD-A, BD – in general, discurile optice de pe care ascultam muzica, sunt portabile, adica le poti asculta pe multe scule orinde te duci – mai ales CD-ul audio, iar avansand spre tehnologii mai noi ai nevoie de player-ul care stie sa readea acel format, de rezolutie mai mare. Fata de ascultatul muzicii pe calculator, sau telefon, sau tableta, etc, ascultatul unu CD audio de exemplu, presupune o alta dispozitie, un mic tabiet, si o placere in plus ce ghraneste si alte simturi in afara de cele auditive.

CD audio inregistrari compact disc CDDA DVD opticCD-urile sau in general discurile optice se pastreaza pe raft in carcasa lor proprie, in pozitie verticala, ferite de umezeala, praf, caldura excesiva. Imi pun si problea protejarii lor in caz de cutremur – raftul sa fie bine prins de perete, si daca se poate sa aiba in partea din fata o mica bordura care sa nu lase discurile sa cada.

Asta e o ideea de-a mea, nu am vazut la nimeni implementat asa ceva, insa daca dai 10-25 euro pe un CD si la un cutremur de 3-4 grade ti se sparg 40 de discuri din 100, iti pare rau dupa ele. Plus ca poate unele nu mai ai de unde sa le achizitionezi prea curand. Si toate astea pentru o bordura la raftul de discuri, care nu e mare lucru de facut.

Te gandesti cam ce ai chef sa asculti, mergi la raftul cu CD-uri, alegi discul, deschizi carcasa, scoti discul, il pui in CD-player, dai PLAY, reglezi volumul amplificatorului, te asezi in fotoliu in locul potrivit al incaperii pentru auditie, iei o gura de ceva bun de baut, si pe cand asculti atent muzica, poti studia coperta discului, poti citi versurile, etc.

In mod similar se intampla cand asculti discuri de vinyl, dar efectul tactil este mai pronuntat datorita dimensiunii copertii, si este stimulat si simtul vuizual pentru ca vezi cum se invarte discul, si cand este gata fata A a discului, merg la pick-up sa intorci discul invers, pe fata B.

disc vinyl maxi single LP EP inregistrari audio long playVinyl, Benzi – doua formate analogice pe cat de vechi pe atat de calitative si in ziua de azi. Cu cateva mentiuni, desigur.

Multi le considera depasite, insa audiofilii si unii pasionati, inca le apreciaza. Discuri de vinyl se imprima inca si in ziua de azi, si chair editii speciale, limitate, audiofile (discuri de 180 grame). Daca ai un sistem performant, (pick-up, doza de pick-up, preamplificator, amplificator, boxe, cabluri, camera de auditie, etc) ai fi uimit de cum suna un disc de vinyl. Si aici sunt discuri ce suna prost si discuri ce suna bine, deci atentie – un audiofil ar putea sa te indrume la locul faptei mai bine :).

As spune doar ca fata de un CD, un vinyl suna “altfel”. Nu cred ca poti spune mai bine sau mai rau; depinde si de ce muzica e pe ele, sa presupunem ca iei un album considerat reusit pentru audiofili, si pe CD, si pe vinyl, si le compari. Poate suna bine ambele, dar cu siguranta “altfel” fiecare.

Vinyl-urile le pastrezi in aceleasi conditii ca si CD-urile, insa cu atentie sporita la manipularea lor – orice mica zgarietura se va auzi apoi la redare, fata de discurile optice care sunt mai putin sensibile la mici zgarieturi. La multe auditii, discurile vinyl se uzeaza fizic, insa am discuri de 30 de ani care suna si acum inca bine, deci in functie de cum ai grija de ele, te tin mai mult sau mai putin.

banda magnetica benzi magnetofon audio inregistrari chrome type II metalBenzile de magnetofon presupun mai mult lucru pentru cine vrea sa le foloseasca, atat la inregistrare cat si la redare. Trebuie sa le pastrezi departe de campuri magnetice (televizor sau monitor cu tub catodic, magneti, transformatoare de curent, etc), umezeala, praf, in carcasele lor.

Calitatea rezonabila incepe de la 7.5 ips (inch pe secunda), adica aproximativ 19.5 cm/s – viteza cu care trece banta peste capul de inregistrare / redare. Calitate mai mare obtii la 15 ips sau 30.

Ce poti face azi cu un magnetofon? Poti inregistra discurile de vinyl pentru a putea asculta la calitate mare acele discuri, in timp ce nu le uzezi fizic, decat o data la inregistrarea lor pe banda. Cand se uzeaza banda  in timp, poti scoate din nou discul si inregistra pe alta banda, si procesul se reia. Cand faci auditii  poti folosi chiar discul vinyl, fara sa iti para rau ca se uzeaza, pentru ca pentru asta l-ai luat, sa il asculti.

Unele magnetofoane au posibilitatea sa inregistreze si sa redea cele 4 canale (2 pe o parte si 2 pe alta) simultan in aceeasi directie, deci il poti folosi pentru auditii quadrofonice, daca ai si muzica pentru asa ceva; daca nu ai, poti sa iti faci! Eu am facut ceva similar in Adobe Audition, am pus pe doua placi de sunet iesiri diferite, si am modificat putin pe alocuri mixul unei melodii facute de mine, si am ascultat quadro cele doua mixuri diferite, simultan, insa aveam o problema de defazaj pentru ca amplificatoarele erau total diferite, si am renuntat dar ma bate gandul sa incerc din nou, de data asta cu alte cunsotinte tehnice la bord :).

In studiouri nu prea se mai folosesc, dar se foloseau mult, magnetofoanele cu banda de 2 inch latime, pe care se pot inregistra si reda simultan pana la 24 sau chiar 32 de canale, magnetofoanele depasind uneori dimensiunile unei masini de spalat rufe.

Pentru inregistrari analogice de foarte buna calitate se poate folosi magnetofonul. Este mai scump, mai greu de intretinut, de lucrat cu el, dar daca iti place, merita.

MD MiniDisc CD RW recordable inregistrabil inregistrari audioMiniDisc-urile sunt un format util in prezent pentru playback, dar mai ales pentru teatru, in locurile unde mai demult se foloseau magnetofoane si se edita materialul audio taind benzile cu foarfeca, lipind cu banda adeziva portiunile audio sa stie sunetistul de unde pana unde tine o bucata de material audio, cu MiniDisc-ul faci treaba mult mai usor si mai rapid, la o calitate excelenta pentru asa ceva.

Eu am mai folosit MiniDisc-urile portabile pentru a inregistra prin doua microfoane electret, sunete din natura, de placere sau pentru a le folosi in muzica mea ca sample-uri. Acum ai varianta de recorder portabil ce inregistreaza pe carduri de memorie, eliminand neajunsurile MiniDisc-urilor.

Casetele analogice ce erau la moda in anii ’90 au ramas depasite de formatele noi digitale. Am vazut ca se mai gasesc de vanzare insa au atatea neajunsuri incat nu mai merita folosirea lor. Totusi, daca ai material audio util pe acest format, poti inregistra pe PC in format mp3 sau wav, sau audio CD, fara pierderi semnificative de calitate. Am scris si un articol despre cum se face acest lucru.

Tu pe ce preferi sa inregistrezi, si ce setari de calitate folosesti? Ce ai vrea sa imbunatatesti la modul tau de inregistrare? Dar auditii de pe ce mediu preferi sa faci? Daca ai ceva de adaugat sau intrebat… lasa-mi un comentariu mai jos.

Suna bine! Suna tot mai bine!

Iti multumesc ca ma citesti,

Armin Fatol

PS:

  • Nu arunca electronice la gunoi, acestea se pot recicla.
  • Cumpara discurile originale, vei avea o satisfactie mai mare ascultand muzica!

 

Cum suna o motocicleta inregistrata stereo?

Cum suna o motocicleta inregistrata stereo? Pai daca o inregistrezi bine, suna bine!

Un prieten de-al meu si-a cumparat o motocicleta chopper Yamaha XV 1700 cmc si am dat fuga la el sa o si inregistrez. Am auzit-o cum suna inainte, si nu-mi venea sa cred, adica in loc sa imi vina sa ma car cu ea, imi venea sa o ascult! Si am zis …trebuie neaparat sa o intregistrez!

Asa ca am mers la el cu aparatura necesara, si ne-am pus pe inregistrat. Afara ploua usor si noi am stat in curte sub un acoperis… pentru motociclete. Avea mai multe motciclete acolo dar una dinre ele era subiectul nostru de interes.

Moto-yamaha-inregistrari-stereo

Sculele ce le-am avut eu la dispozitie: 

  • Laptop cu Adobe Audition 1.5
  • Placa de sunet externa Focusrite Saffire  6 USB
  • Un microfon wireless dinamic ElectroVoice NHTU-N7
  • Un microfon condensator electret cu baterie incorporata de 1.5V Unitronic ECM-1040
  • O pereche de casti Sennheiser HD 205 pentru monitorizare
  • Cablurile aferente
  • Motocicleta Yamaha XV 1700 cu teava de esapament Cobra, deci nu originala cu care vine din fabrica
  • Aparatat foto Pentax K200D pentru poze

Unul din microfoane, cel dinamic, l-am tinut in mana, iar celalt pe husa de la aparatul foto, din lipsa de stativ. Am cautat o pozitie in care sa sune bine, si sa nu imi bata aerul ce iese cu presiune din teava de esapament, direct in microfon, stricand inregistrarea, asa ca le-am tinut inainte de gura de evacuare a tevii.

Am reglat nivelul de inregistrare din placa de sunet (atentie, nu din soft!) astfel incat sa nu imi bata pe rosu, sa nu distorsioneze nici atunci cand turez putin motorul, si dupa cateva probe am dat drumul la inregistrare. De la pornire, mers la relanti, turat de cateva ori si apoi oprit. Totul a durat un minut. Inregistrarea s-a facut la 32 biti / 48KHz, pentru o calitate mai buna.

Asa ca pentru un minut util de inregistrare am consumat cam 2 ore cu logistica, pregatirea, pozele, etc.

Dar s-a meritat, pentru ca odata ajuns la calculator cu inregistrarea, (nu am vrut sa prelucrez pe laptop) am prelucrat putin materialul si a iesit excelent.

Prelucrarea materialului audio s-a facut la rezolutia la care am inregistrat, si apoi la final am coborat la 16 bit/44.1 KHz. Intai am selectat materialul dorit – acel minut util, apoi am aplicat putina compresie dinamica, cu o usoara amplificare de cativa dB (insa nu prea mult, pentru ca nu sunt adeptul “Loudness War“, sa sune tare si prost, ci prefer sa sune bine inainte de orice), apoi Fade In si Fade Out si coborarea rezolutiei la 16 biti / 44.1 KHz.

Surpriza este ca poti asculta si tu inregistrarea – click aici!

Chiar daca nu se recomanda in general expunerea urechilor la sunete puternice sau muzica la volum foarte mare, inregistrarea motocicletei e fain sa o dai la un volum la care vibreaza podeaua, canapeaua, biroul, etc, sa simi vibratiile ca si cum ai fi langa motocicleta chiar daca uneori trebuie sa iti imaginezi cam cum ar fi.

Am intampinat niste probleme pe parcursul inregistrarii: microfonul condensator-electret avea si un zgomot de fond nedorit si strident, care s-a rezolvat printr-o improvizatie – am conectat inca un fir de la carcasa lui de metal la mufa ce intra in placa de sunet, probabil ca undeva nu face masa cum trebuie si apar perturbatii.

O alta problema a fost ca ploua afara si nu am putut sa inregistrez motocicleta in miscare, cum pleaca de pe loc, si “se pierde” in departare, sau cum vine si se opreste aproape.

Un cadru mai bun, sau cum vad eu o inregistrare si mai buna ar fi urmatorul:

Inregistrarea cu doua microfoane dinamice identice si inca doua microfoane condensator cu Phantom Power simultan, avand 4 canale de inregistrare, pentru a putea prinde detaliile si pe sunetele acute si pe cele puternice, apoi la prelucrare mixarea celor dinamice cu celele condensator (respectand canalul stanga sau dreapta, nu amestecandu-le) pentru a iesi un nivel fara distorsiuni, microfoanele condensator fiind mai sensibile.

Daca ai inregistrat ceva similar, trimite-mi un link, sunt curios sa ascult!

Daca vrei sa faci astfel de inregistrari dar intampini probleme, pot incerca sa te ajut.

Te poti inregistra la buletinul informativ (newsletter) completand formularul din dreapta acestei pagini, pentru a primi e-mail de fiecare data cand postez un nou articol despre inregistrari audio, iar daca ai o parere sau recomandare, lasa-mi un comentariu mai jos. Iti multumesc ca ma citesti!

Suna bine! Suna tot mai bine!

Cu drag,

Armin Fatol

PS:

  • Nu arunca electronice la gunoi, acestea se pot recicla.
  • Cumpara discurile originale, vei avea o satisfactie mai mare ascultand muzica!

Imbunatateste inregistrarile audio facute pe PC, salveaza-le in format mp3 sau wav

Salut!

Armin de la inregistrariaudio.ro sunt. Ai vazut in articolul precedent cum salvezi inregistrari vechi in format mp3 sau wav, iar acum iti voi arata cum sa faci pentru a imbunatati acea inregistrare, sa ii faci cateva finisaje sa sune mai bine si apoi sa o salvezi definitiv, pentru a fi ascultata.

Odata ce ai pe PC in softul de editare intregul material inregistrat de pe o caseta, banda de magnetofon, disc de vinyl pentru pick-up, sau orice alta sursa, este recomandabil sa il salvezi in format wav undeva pe HDD (sau SSD), pentru ca daca nu ai o sursa de curent neintreruptibila, la cea mai mica pana de curent pierzi toata inregistrarea si trebuie sa o iei de la inceput, si cum o caseta sau un disc sau banda de magnetofon are intre 30 de minute si cateva ore, nu vrei sa pierzi timpul degeaba.

Salvezi wav si nu mp3 deocamdata, pentru ca formatul mp3 este un format de compresie cu pierderi de calitate, si cel putin pana in faza finala a editarii materialului e bine sa ramana cat mai calitativ. Iar in final, in functie de ce vrei sa faci cu el, il salvezi mp3 sau wav, sau chiar si alte formate audio. Daca vrei sa il faci CD Audio (citibil de catre toate CD-Playerele si unitatile optice, inclusiv cele vechi), salvezi wav pentru a mentine calitatea, iar mp3 folosesti atunci cand vrei sa ocupe mai putin spatiu din capacitatea mediului de stocare, fie el HDD, SSD, stick, card, etc., insa despre asta intr-un alt articol.

Daca ai inregistrat spre exemplu o caseta cu vocea ta de cand erai mic (am si eu asa o inregistrare de pe banda de magnetofon, si ma pot auzi cum vorbeam de la cateva luni la cativa ani), ceea ce este o inregistrare continua, ce nu necesita despartirea pe piese, cum e in cazul muzicii, nu este mult de lucru si o ai in format mp3. Tot ce trebuie sa faci este sa decupezi secundele de “liniste” de la capete, avand grija sa lasi cel putin o secunda totusi sa nu inceapa “ca din topor”, dupa care la capete, deci si la  inceput si sfarsit, se aplica un efect de “fade”, este acel efect in care automat creste volumul treptat de la zero la maxim la inceputul unei inregistrari, sau scade volumul treptat pana la zero cand este gata pasajul inregistrat (care repet: poate fi muzica, voci, sau zgomote, sunete inregistrate, orice).  Si melodiile care incep brusc tare au un mic efect “fade” inainte, insa nu se aude cu urechea. Acestea au o pauza de 0,5 – 1,0 secunde, in care se aude zgomotul de fond, iar aplicand acest efect, nu supara la ureche.

Pentru asta, in Adobe Audition 1.5 selectezi portiunea de “liniste” de la inceput si de la final in care nu ai semnal util in inregistrare,  cu cursorul, si apesi “delete”. Materialul in faza asta poate sa fie complet, insa pentru ca la inregistrare ai reglat nivelul semnalului astfel incat sa nu bata pe rosu, sa nu treaca de maximul scarii de masurare, poti vedea aproximativ pe grafic punctul sau melodia in care semnalul este cel mai tare inregistrat. Acel punct sau melodie poate sa fie la distanta de cativa decibeli pana la maximul admis – pe un mediu de stocare, exista un maxim al semnalului de inregistrare, peste care semnalul intra in distorsiuni. Pentru a obtine o calitate buna a inregistrarii, normalizam inregistrarea, adica ii ridicam volumul constant pe toata durata (amplificam intregul material cu aceeasi valoare), cu diferenta intre punctul maxim atins de inregistrare, si punctul maxim admis de mediul de inregistrare.  Daca la mai multe inregistrari Setari Normalizare in Adobe Auditionpe rand aplici acesta actiune, vei vedea cu siguranta diferentele si vei intelege de ce daca faci asa este mai bine decat daca nu normalizezi inregistrarea. Din meniu alegi Effects->Amplitude->Normalize… si faci setarile ca in figura alaturata dupa care apesi OK. In functie de cat de lunga este inregistrarea si puterea PC-ului, dureaza ceva timp aplicarea efectului. Atentie sa nu fie selectata nici o portiune de amterial, caz in care selecteaza softul tot, sau sa selectezi tot materialul  – daca selectezi o portiune doar, efectul va fi aplicat doar pe portiunea selectata.

Apoi selectezi portiunea pe care vrei sa aplici efectul de “fade” (sa  zicem 0,5 secunde inainte de inceperea materialului util), iar daca ai taiat bine fisierul la pasul trecut, acum selectezi acea jumatate de secunda dintre inceputul semnalului util unde incepe materialul ce l-ai inregistrat, si inceputul graficului fisierului inregistrat, (ai precizie mai mare daca faci selectia inspre marginea graficului fisierului) ar trebui sa ai cam acea jumatate de secunda, dupa care ai in meniu Favorites->Fade InFade In

Similar faci si pentru finalul fisierului, insa poti selecta chiar 1-2-5 secunde, in functie de cum se termina inregistrarea, insa de data asta selectezi Favorites->Fade out, cheia este sa testezi, iar daca nu iti place cum suna poti apasa Edit->Undo Envelope (ctrl+z) si refaci pana suna bine.

Atentie!: Adobe Audition 1.5 este setat sa tina minte implicit 5 miscari, adica poti da doar 5 pasi inapoi daca gresesti ceva, insa poti seta aceasta optiune la 99 de pasi, de la meniul Options->Settings->tab-ul System, ai in partea de jos a ferestrei Undo este trecut 5, treci 99, sau 999, cat doresti. Pentru fiecare pas softul face cate o copie a materialului cu care lucrezi, pastrand-o in fisierele temporare, deci pentru mai multi pasi este nevoie de spatiu mai mare pe mediul de stocare.

Dupa acesta scurta procesare, poti salva materialul, preferabil in format wav daca vrei sa faci un CD Audio cu el (trebuie sa aiba pana in 80 de minute pentru asta), sau mp3 daca vrei sa il pui pe un mediu de unde sa il asculti asa din mp3. Pentru formatul wav alegi din meniu File->Save As… , alegi locul unde vrei sa il salvezi pe PC, apoi ii dai un nume in campul urmator (File name) iar in campul de jos (Save as type:) alegi Windows PCM (*.wav) si dai Save. Pentru formatul mp3 faci aceeasi pasi, doar ca in loc de Windows PCM (*.wav) alegi mp3PRO (FhG)(*.mp3) apoi nu dai inca save, ci apesi pe butonul Options din aceeasi fereastra. Se deschide o noua fereastra, unde poti alege daca vrei ca fisierul rezultat sa fie mai putin comprimat si mai calitativ, sau mai mult comprimat si mai putin calitativ. Alege 192kbps, 44100 Hz, Stereo (14.7:1) iar apoi apasa pe butonul Advanced, debifeaza Allow Mid-side Joint Stereo precum si Allow Intensity joint Stereo. Recomand sa folosesti intotdeauna din acea lista doar ce este cu 44100 Hz (sau sa schimbi doar daca stii ce faci, pentru a nu avea probleme de compatibilitate pe alte sisteme de redat formatul mp3), iar calitatea sa porneasca de la 192 kbps, peste care doar o ureche mai educata poate simti diferentele de calitate, insa in ziua de azi cum spatiu de stocare este suficient, eu aleg intotdeauna maxim, adica 320 kbps, ceea ce duce la o calitate mai mare si fisierul ocupa ceva mai mult, insa nu ma deranjeaza, dar un minim de 192 kbps isi face bine treaba. Daca ai facut totul OK, vei avea o fereastra care arata cam ca imaginea alaturata, si atunci poti da OK apoi Save.

stari-stereo-mp3-inregistrari-audition

Felicitari! Ai inregistrat cu succes primul tau material audio pe PC!!

Poti acum sa mergi unde l-ai salvat si in cele mai multe cazuri cu un dublu click pe el, se va deschide softul pentru redat fisiere audio (Winamp, AIMP3, Windows Media player, etc) si vei putea asculta inregistrarea.

Scrie-mi mai jos ce ai reusit, ce nu ai reusit si cu ce probleme te confrunti. Daca ti-a placut acest articol, te rog da-mi un share pe Facebook, iar daca ai o parere sau recomandare, lasa-mi un comentariu mai jos.

Suna bine! Suna tot mai bine!

Cu drag,

Armin Fatol

Cum salvezi inregistrari vechi in format mp3

Salut! Armin de la inregistrariaudio.ro sunt.

Ti-amintesti ce inregistrari ai facut pe casete in urma cu ceva ani de zile, sau cum mergeai cu magnetofonul la un prieten pentru a inregistra cateva benzi cu selectii pentru petreceri cu prietenii (de exemplu)?

Sau poate ai inregistrat prin microfon cum cantai la chitara cand erai mai tanar si desi benzile sau casetele stau intr-un sertar, nu te poti bucura de materialele de pe ele pentru ca nu le ai mp3.

Sau poate ai un raft cu discuri de vinyl, ai si un pick-up dar nu le poti asculta pentru ca nu le ai pe calculator (sau chiar telefon, mp3-player, tableta, etc)?

 Invata in doar cativa pasi cum sa inregistrezi de pe orice sursa audio pe calculator, si sa te poti bucura din nou de inregistrarile vechi! Iti voi arata pas cu pas ce trebuie sa faci atat la pregatirea materialelor si sculelor audio, cat si conectarea cablurilor si lucrul cu calculatorul, pentru intregul proces.

1. Inregistrarea casetelor pe PC in format mp3

 Pasul 1. Sculele necesare

Ai nevoie de un casetofon – aici poti folosi orice casetofon care este in stare foarte buna de functionare si are cel putin o iesire de casti, insa este de preferat un casetofon deck cu iesire de linie, pentru o calitate ridicata. Cazul celei mai slabe calitati este un casetofon doar cu iesire de casca jack de 3.5mm, sau 6.3mm si o

Casetofon

placa de sunet onboard in PC (integrata in placa de baza) – are 3 sau mai multe mufe jack de 3.5mm dintre care una albastra – aceea este intrarea de linie din PC.

Cel mai calitativ caz pentru aplicatii acasa, este o placa de sunet externa sau interna cu intare de linie cu mufe RCA (se mai numesc cinch-uri) si un casetofon deck cu iesire pe acelati tip de mufe. Orice alta combinatie duce la o calitate intre cele doua, adica poti avea placa de sunet cu RCA si casetofon jack sau invers. In functie de dotari si pretentii se monteaza cablul aferent intre iesirea din casetofon si intrarea in PC. Cablurile si conexiunile arata ca in figura urmatoare, unul din cele 3 se potriveste in cele mai multe cazuri. Calitatea depinde mai ales de componenta cea mai slaba din lantul audio.

placa-de-sunet-onboard

Placa de sunet din PC este de o calitate slaba daca este integrata pe placa de baza, desi poate fi multumitoare pentru suficient de multi doritori sa inregistreze.

Un minim necesar de sistem PC as spune un Pentium II sau un AMD K6 la 250 MHz cu 32 MB RAM si HDD incapator pentru a avea loc de inregistrat in format wav tot materialul de inregistrat (cam 610 MB pentru o ora de inregistrare stereo pe doua canale la 16 biti / 44.1 MHz), placa de sunet cu cel putin o intrare de linie, sistem de operare Windows Xp – desi cam orice sistem de operare de la Windows 98 in sus isi face treaba. Probabil ca cei mai multi folosesc sisteme mai performante decat am scris aici, dar daca nu stii ce sistem ai, pune-l la treaba, si daca functioneaza, nu mai conteaza datele tehnice ale PC-ului 🙂 .

focusrite-saffire-6-usbPlaci de sunet mai bune sunt tot interne pe slot PCI sau externe pe USB sau FireWire. Pentru o calitate multumitoare pentru o inregistrare fara pretentii este suficienta placa integrata. Pentru cei care doresc calitate, se impune o placa de sunet mai performanta (deci mai scumpa). Cel mai bine este sa testezi cu ce ai la dispozitie apoi daca nu esti multumit, achizitionezi scule mai performante.

 Pasul 2. Pregatirea casetei:

Caseta ce urmeaza a fi inregistrata, se deruleaza cap-coada minim o data, pentru a dezlipi spirele unei role unele de altele (ele se lipesc in timp de la neutilizare – lucrul care se utilizeaza corespunzator are o durata mai mare de viata decat daca ar sta neutilizat), si pentru a se curata de o parte din praful adunat tin timp.

Pasul 3. Pregatirea casetofonului:

Trebuiesc sterse de praf componentele casetofonului care intra in contact cu banda. Pentru asta ai nevoie de un betisor de curatat urechile sau de un chibrit cu vata, si cateva picaturi de alcool tehnic sau medicinal (spirt).

Cel mai important dintre acestea este capul de redare, deoarece el trebuie sa citeasca banda cu acuratete.. Apoi se sterge si capul de stergere, pentru ca intai banda trece pe acesta si e posibil sa mute mizerie de pe el pe cel de redare, rola cabestan (rola aceea presoare de cauciuc) si axul pe care ea preseaza banda (langa ea este un ax argintiu de metal – casetofoanele cu auto-reverse au doua astfel de role).

casetofon-interior-cap-stergere-redare-inregistrare-cabestan-capstan

Ca buna practica, la unele casetofoane se poate sterge mai usor rola presoare daca se porneste casetofonul fara caseta, cu usita deschisa, si in timp ce se invarte se tine capatul cu vata al betisorului pe rola. La unele casetofoane acest procedeu nu functioneaza pentru ca “simte” daca are o caseta sau nu, si nu porneste fara, iar uneori si in acest caz se poate pacali daca se apasa o anumita parghie in lacasul casetei, insa nu recomand sa faceti asa ceva, decat daca stii ce faci – poti sa il defectezi. Click pe poza pentru a o mari.

Calitatea unei inregistrari mai depinde de inclinatia capului de redare pe banda; in mod normal axele capului ar trebui sa formeze unghiuri de 90 de grade cu axele benzii, adica intrefierul capului sa fie perpendicular cu directia de deplasare a benzii. Pentru ca la fiecare casetofon, desi se regleaza standard in fabrica inclinatia capului pe banda, acesta poate fi dereglat de la aceasta pozitie, el avand un surub accesibil din afara casetofonului la marea majoritate a casetofoanelor. Cu o surubelnita potrivita, poti roti stanga-dreapta de acel surub, nu prea mult, in timp ce banda merge, pentru a gasi punctul in care banda este redata cel mai bine – mai precis frecventele inalte suna cel mai clar. Acest lucru nu iti recomand sa il faci decat daca stii ce faci, este posibil altfel sa se defecteze casetofonul. Click pe figura de mai sus pentru a localiza surubul de care vorbesc. De obicei acesta este disponibil de afara cu usita inchisa la casetofon si caseta in interior, are usita un mic orificiu prin care se poate introduce o surubelnita subtire.

Pasul 4. Pregatirea calculatorului.

Poti folosi orice soft de editare audio care permite inregistrarea de pe intrarea de linie a placii de sunet. Daca nu ai deja instalat, trebuie instalat in prealabil. Exemple de astfel de softuri ar fi Adobe Audition, Cool Edit (care e de fapt o versiune mai veche a lui Adobe Audition), Sound Forge, iar cateva exemple din softurile gratuite care le poti folosi sunt Audacity, Kristal Audio Engine, Wavosaur Daca este cazul, trebuie sa setezi in soft, intrarea placii care vrei o folosesti. Am sa explic exact cum se face asta in Adobe Audition.

Pasul 5. Ultimele pregatiri de inregistrare.

Conectezi casetofonul la placa de sunet prin cablul aferent descris mai sus (una din cele trei variante).Cabluri

Cazul simplu e ca il pornesti si inregistreaza direct ce intra in intrarea de linie; daca nu se aude nimic, trebuie verificat nivelul volumului la iesirea din casetofon si in placa de sunet. Pentru a monitoriza inregistrarea, poti folosi boxe de calculator, casti, sau un sistem de sunet format din amplificator si boxe. Oricare dintre acestea le conectezi la iesirea aferenta a placii de sunet.

Daca pana aici ai facut toti pasii, ar trebui sa poti auzi o caseta in boxe sau castile conectate la calculator.

Melodiile sau inregistrarile in general, au pe o caseta portiuni in care se aud mai tare si altele mai incet. Alege o melodie sau portiune de inregistrare unde estimezi ca se aude cel mai tare, pe care o vei folosi ca un fel de etalon, in functie de ea vei regla nivelul de inregistrare pe calculator – daca e prea incet se va auzi mai rau, daca e prea tare va distorsiona in locurile unde depaseste un anumit nivel. Pune sa redea acea bucata, si regleaza nivelul de inregistrare cat mai aproape de capatul scarii de masurare, insa astfel ca “varfurile” materialului sa nu depaseasca sub nici o forma nivelul maxim – dupa inregistrare se mai pot face mici corectii daca semnalul este mai slab, insa locurile unde depaseste maxim sunt pierdute iremediabil, pentru acuratete se reia procesul de inregistrare. Deci cauta ca maximele sa ajunga undeva pana in -3dB, pentru a avea si o mica rezerva in caz ca vine o portiune scurta mai tare.

Deruleaza caseta la inceputul partii A, porneste din soft recorderul, dai drumul la caseta sa mearga normal, si inregistrarea incepe. La final se salveaza in formatul dorit, mp3 de exemplu, sau wav daca urmeaza a mai fi prelucrat, sau inregistrat pe un CD audio, etc

In articolul urmator vei invata ce sa faci cu inregistrarea facuta, cum sa o prelucrezi astfel incat sa sune cat mai bine cu un minim de efort, si apoi sa salvezi fiecare melodie sa material, in  format mp3

Secretele inregistrarii fidele:

  • cauta pe cat posibil sa reglezi volumul in cazul iesirii de casca din casetofon undeva la jumatate sau chiar peste jumatate, insa niciodata la maxim
  • regleaza nivelul inregistrarii la maxim -3dB pe scara de masurare a semnalului, vizibila in softul de editare, sa nu ajunga niciodata semnalul la capat, la zero sau peste

  • curata partile mecanice din casetofon ce intra in contact cu banda inclusiv cand intorci caseta pe fata B nu doar cand incepi inregistrarea, iar daca inregistrezi de pe mai multe casete, portiuni, cat mai des posibil.

  • nu umbla la scule in timp ce inregistreaza, lasa-le sa inregistreze – daca misti un cablu sau se intampla o intrerupere, trebuie sa reiei procesul de la inceput

Citeste si articolul urmator pentru a prelucra putin materialul inregistrat, si a-i da o forma finala pentru a putea fi ascultat.

Scrie-mi mai jos ce ai reusit, ce nu ai reusit si cu ce probleme te confrunti. Daca ti-a placut acest articol, te rog da-mi un share pe Facebook, iar daca ai o parere sau recomandare, lasa-mi un comentariu mai jos.

Suna bine! Suna tot mai bine!

Cu drag,

Armin Fatol