Posts

11 pasi pentru un mix mai bun

Am primit de la un client o sesiune multitrack pentru a mixa o piesa. Poti ajunge in faza asta daca ai inregistrat chiar tu toate instrumentele, sau ai o sesiune din instrumente virtuale, la care ajungi sa Ii faci mixajul. Sau chiar poti mixa piesele altora, daca primesti toate track-urile cu instrumentele inregistrate.

Scopul mixajului este sa echilibreze instrumentele si vocile astfel incat sa sune toate curat si sa nu se deranjeze reciproc. Cu cat ai mai multe instrumente muzicale, voci si sunete de mixat pe aceeasi portiune audio, cu atat mai greu este sa faci loc in mix fiecarui instrument.

Daca ai putine instrumente, este relativ usor sa le mixezi, iar daca ai prea multe, acestea se vor suprapune pana la punctul la care nu se mai disting si desi ai o melodie excelenta, suna prost pentru ca nu este mixata bine. Aici intervine inginerul* de studio care le mixeaza, si face un mix pentru acea piesa astfel incat totul sa sune frumos, curat, sa auzi toate instrumentele, vocile si sunetele, in mod armonios.

*Nu ma refer la “inginer” in sensul absolventului cu diploma, ci e vorba de omul care indiferent de studiile oficiale facute, are o gandire inginereasca si stie sa rezolve problemele tehnice pe domeniul pe care activeaza.

Vreau sa subliniez de la inceput ca nu exista o reteta fixa pentru a mixa o piesa audio, nu exista regulamente, e important doar ca la final sa sune bine, si sa fie pregatita pentru masterizare.

Eu ofer aici un mic ghid, explic cum am mixat eu o sesiune, cum a fost fluxul meu de lucru pentru o anume piesa si sesiune data. O poti folosi pentru a te ghida si chiar mai mult, te incurajez sa cauti variante noi de a lucra, inspira-te din ce am scris eu si fa altfel, cum iti pica tie mai usor.

Uneltele folosite in general pentru a mixa o piesa sunt volumul, egalizarea, panoramarea, compresia dinamica, defazarea, gruparea pe sub-mixuri, automatizarea, ecou, reverberatie si alte efecte.

In sesiunea aceasta pe care o voi folosi ca exemplu, am avut urmatoarele instrumente/voci, fiecare ocupand un numar de canale pe mixer:

Baterie (set percutie) – 7 canale: 1) & 2) toba mare (bass drum) captata cu doua microfoane, unul in interiorul ei, altul imediat langa, in exterior, 3) cazan (floor tom), 4) toba mica (sau premier) (snare drum), 5) & 6) tom-tom (tom) doua bucati, 7) fuscinel (hihat). Atentie, bateria mai are si alte cinele, insa aici am descris practic microfoanele cu care a fost captata.
Chitara electrica – un canal
Chitara bass – initial un canal, apoi am adaugat inca unul pentru compresia in paralel
Clapa – 2 canale, stanga-dreapta
Saxofon – 1 canal
Trompeta – 1 canal
Voci – 3 canale – din care o voce principala si doua de fundal (lead vocal, backing vocals)

Sesiunea era compusa din fisiere wav, inregistrate simultan multicanal, fara dubbing. Asta inseamna ca unele microfoane au captat si alte instrumente/sunete in afara de cele pentru care au fost plasate.

La cele 17 canale am adaugat 3 canale de BUS (pentru sub-mixuri, sau subgrupe). Eu am lucrat in Cubase, dar nu e important DAW-ul folosit, e vorba de a vedea ce am facut, si apoi sa faci la tine in DAW acelasi lucru, sau sa te inspiri din ce am facut eu.

Incerc sa structurez in cativa pasi exact ce am facut, si sa explic la fiecare ceva detalii.

Pasul 1. Gruparea percutiei intr-un subgrup. Am creat un canal nou de subgrup (sau bus, sau sub-mix), pe care am directionat fiecare din cele 7 canale rezervate percutiei. Acest pas este unul de organizare, care usureaza munca, nu este strict necesar. Mai tarziu, vei putea aplica efecte si modifica setarile intregului set de percutie, fara a fi nevoie sa modifici pe rand fiecare din cele 7 canale.

Pasul 2. Gruparea vocilor intr-un nou subgrup. Din aceleasi motive pentru care am grupat si percutia in subgrup.

Pasul 3. Gruparea clapelor intr-un nou subgrup, pentru ca este pe doua canale, si vreau sa operez cu efecte si modificari simultan pentru ambele canale.

Pasul 4. Mixarea unui sub-mix. Incepem cu percutia. La acest pas trebuie sa pui pe solo intreaga percutie (deja se vede avantajul subgrupului, pentru ca daca pui pe solo grupul de percutie, se seteaza singure pe solo toate canalele de percutie), si sa alegi un loc din piesa unde se aud toate elementele sale simultan.

Pune sa se repete acea portiune, si incepe sa faci mixajul: regleaza nivelurile fiecarui element de percutie in raport cu celalalte astfel incat sa sune cat mai uniform, sa se auda echilibrat toate. Incepe de exemplu cu toba mare, seteaz-o sa bata pana in -15 dB. Asta poate fi reperul, dupa care reglezi pe rand nivelurile celorlante elemente de percutie.

Si pentru ca este captata cu doua microfoane, vei avea un mic defazaj intre cele doua, care va trebui compensat. Poti vizualiza grafic daca cele doua canale de toba se suprapun perfect. In cazul meu a fost nevoie doar sa inversez faza de pe unul din cele doua canale.

Apoi urmeaza panoramarea celor doua tom-uri, stanga-dreapta, apoi panoramarea premierului si a cinelelor, inclusiv fuscinelului. Asculta percutia cu atentie si regleaza nivelul fiecarui canal in functie de reperul dat de toba mare.

Daca ai setat acel reper la -15 dB, ar trebui sa lucrezi la un volum destul de mic incat toata percutia sa ramana in limite rezonabile astfel incat indicatorul de nivel sa nu bata pe rosu. Nu uita ca elementele bateriei la mixare se insumeaza, ridicand nivelul total al percutiei, astfel ca la finalul mixarii percutiei, percutia singura sa ajunga pe indicatorul de nivel ceva mai sus decat reperul de la care ai plecat. Uneori mult mai sus datorita varfurilor date de premier sau toba mare.

In acest moment, fader-ul de pe canalul subgrupului de percutie ar trebui sa fie neatins, pe zero. La el vei umbla cand reglezi nivelul bateriei in functie de restul instrumentelor si vocilor. Un limitator sau/si compresor ar fi util pe acest canal de subgrup al percutiei, dar folosit cu atentie. De pe acum, trebuie sa te gandesti ca finalul mixului va urma sa treaca prin procesul de masterizare, si trebuie sa faci mixul astfel incat cel care va masteriza piesa sa aiba spatiu de lucru (headroom) in gama dinamica.

Pasul 5. Mixarea unui alt sub-mix. In mod similar mixezi si vocile intre ele, luand ca reper vocea principala, pe care o reglezi sa nu treaca de -20dB, iar vocile secundare, sau de fundal, le reglezi in functie de cea principala. Un efect frumos este sa lasi vocea principala pe mijloc, iar cele secundare sa le panoramezi fiecare in directii opuse, undeva la 40-50%.

La fel, un compresor/limitator pe canalul de subgrup al vocilor ajuta la omogenizarea acestora.

Pasul 6. Acum ai doua subgrupuri mixate fiecare separat. E timpul sa le mixezi impreuna, adica percutia cu vocile. Pune cele doua subgrupuri pe solo, astfel incat sa auzi intreaga percutie si toate vocile. Seteaza percutia de exemplu sa nu treaca de -15dB, din fader-ul subgrupului, iar apoi mixeaza vocile cu percutia. Cele doua se insumeaza, si nivelul total iarasi creste, insa mai ai de adaugat si celalalte instrumente ramase, deci la final vei avea oricum un nivel mai ridicat per total.

Pasul 7. Mixarea chitarei bass cu bateria. Seteaza sa auzi doar subgrupul de baterie si canalul chitara bass, fara voci. Din nou, poti folosi ceva compresie sau/si egalizare, insa e bine sa folosesti doar daca este nevoie. Daca suna bine, lasa-le asa. Nu aplica efecte daca nu este necesar.

Eu am dublat canalul de bass si pe cel dublat am aplicat o compresie dinamica mare, si usoare distorsiuni, pentru a-l face mai prezent, iar cele doua canale le-am mixat intre ele ca nivel, unul in functie de celalalt (sub -20 dB fiecare), dar si impreuna sa nu depaseasca -15 dB, eventual usor, pe alocuri.

Astfel setata chitara bass, am mixat-o cu grupul de percutie. Cand suna bine, da drumul si la subgrupul de voci sa il auzi, si verifica ca cele trei elemente (percutie, bass si voci) sa sune bine si uniform impreuna. Fa ajustarile necesare daca e cazul, si asculta din nou.

Pasul 8. Mixarea clapei. Clapa o poti panorama mai mult stanga-dreapta, pentru ca instrumentul in sine are iesire stereo, dar nu neaparat 100%, ci poti lasa undeva la 80-90%. Si fiind panoramata mai mult decat vocile, se previne suprapunerea lor in imaginea stereofonica. Nivelul celor doua canale ale clapei ramane identic, chiar daca il mai scazi usor, sa nu ajunga in distorsiuni dupa mixajul cu celalalte instrumente. Cu exceptia ca vrei un anume efect neaparat, caz in care desigur, poti seta nivelurile celor doua canale ale clapei independent, diferit. Cand tu esti la butoane, decizia iti apartine 😉 .

In mod similar ca la celalate instrumente, seteaza sa auzi acum subgrupul de percutie, cel de voci, bass-ul, si clapa, si regleaza nivelul clapei in functie de celalalte, din fader-ul subgrupului de clape.

Pasul 9. Mixarea instrumentelor de suflat. Trompeta si saxofonul panoramate, cam 40-50% se regleaza intre ele ca volum, separat de restul mixului, apoi se regleaza cu restul instrumentelor si vocilor. Pentru ca de cele mai multe ori instrumentele de suflat in piesa mixata de mine interveneau in piesa intre pasajele vocilor secundare, panoramarea similara cu vocile secundare nu a ridicat nici un fel de probleme, ci din contra, se completeaza reciproc.

Pasul 10. Mixarea canalului de chitara electrica. pentru ca am primit chitara pe un singur canal, am preferat sa o las panoramata pe mijloc, si sa ii dau un efect usor de reverberatie, apoi am mixat-o cu celalalte instrumente. Astfel nici nu se suprapune peste instrumentele panoramate stanga-dreapta.

Pasul 11. Alte detalii de care sa tii cont.

– Poti folosi Melodyne pentru a corecta intonatiile vocilor. Daca tot tu faci si inregistrarea instrumentelor si a vocilor, si artistul greseste, poti inregistra din nou, alta dubla, pana iese bine, si astfel nu mai este necesar sa lucrezi cu Melodyne. Dar e util sa stii ca exista si posibilitatea asta daca e nevoie.

– De multe ori canalele cu instrumente sau voci ce nu coboara in gama de frecvente joase, contin frecvente joase inutile care uneori nici nu se aud, dar murdaresc mixul, ridicand nivelul pe canalul principal de iesire inutil. Poti taia din egalizator frecventele joase de la instrumentele unde nu sunt necesare, adica in cazul meu cam toate in afara de percutie si chitara bass. Cand faci asta, asculta fiecare canal individual, pentru a nu taia din frecventele utile acelui canal, pentru ca ai nevoie sa tai doar din frecventele foarte joase, sub 40 Hz sau altele chiar sub 80-100 Hz.

– Fii atent la micile portiuni unde auzi sunete parca iesite cumva din mix, cum ar fi cinele, silabe, si alte sunete scurte si care nu “stau” in mix, si foloseste automatizarea volumului pentru acele locuri, iar pentru voci un de-esser daca e nevoie.

– Gandeste-te la folosirea automatizarii in loc de compresie dinamica, in special pe voci. Eu am folosit automatizare si pentru a opri ce au captat microfoanele de voci in pasajele in care vocea nu era prezenta in piesa. Si asta ete o practica buna si pentru portiunile in care un instrument nu este folosit in piesa.

– Foloseste efectele si setarile doar atat cat e necesar, si nu mai mult. Regula “less is more” (mai putin inseamna mai mult) se aplica si aici. De exemplu daca aplici reverberatie pe un canal, e bine ca dupa ce ajungi la setarea care iti place, sa dai inapoi putin, pentru ca urechea se obisnuieste si cere mai mult, si momentan iti place dar daca asculti mixul dupa 3 zile o sa iti dai seama ca e prea mult reverb acolo.

– Verifica mixul sa nu ai probleme de antifaza sau polaritate. Asculta-l in mono, si verifica daca suna aproximativ ca si in stereo, adica toate instrumentele si sunetele la locul lor. Daca ai ceva in antifaza, se anuleaza si nu se mai aude (toba mare captata cu doua microfoane poate ridica des problema asta, sau un sintetizator caruia i-ai aplicat un efect de stereofonie artificial.

– Verifica faptul ca nivelul total al mixului sa permita celui care urmeaza sa masterizeze piesa, loc de lucru, adica acel headroom. In multe articole am citit ca multi recomanda sa nu se depaseasca -3dBFS, altii -6-3dBFS. Eu as zice sa il lasi mai relaxat, inre -10 si -6 dBFS. Daca lucrezi pe 24 biti nu e cazul sa iti bati capul cu zgomotul de fond, si oricum la final se ridica nivelul in timpul masterizarii.

– Cand faci exportul in doua canale (mixdown pe doua canale) al sesiunii multitrack, lasa ceva spatiu inainte sa inceapa piesa (cel putin echivalentul unei masuri), iar la final si mai mult, cateva masuri bune, poate 20-30-60 secunde. De ce? pentru ca e usor de taiat acel spatiu, si pentru ca te asigura ca ai piesa intreaga, de unde incepe, pana unde se termina incluzand delay-uri si reverberatiile de la final, sau alte prelungiri ale sunetelor.

– Nu normaliza mixul final, si nu aplica fade-uri la capete (respectiv Fade In si Fade Out), lasa asta in grija celui care face masterizarea; eventual comunica-i exact cum ai vrea sa se realizeze acele fade-uri, daca ai o preferinta anume.

– Fa exportul in fisierul final la o calitate cat mai mare. Asculta apoi mixul intreg atent, cap-coada, pentru a verifica sa nu ai click-uri sau sunete ciudate datorate exportului.

Aceasta nu este o reteta de a mixa, ci un mic ghid, care sa te inspire sa realizezi mixurile in stilul tau. Poti face oricum altcumva, important este ca rezultatul sa sune bine. Scrie-mi un comentariu mai jos despre experientele tale in mixaje, sau daca ai intrebari sau adaugiri, de asemeni te rog sa imi scrii.

Daca ti-a placut acest articol, da-mi un Like pe Facebook la pagina InregistrariAudio, iar daca nu ti-a placut invita 10 prieteni sa dea Like la pagina! :)

Cu drag,

Armin

P.S.: Iti multumesc ca urmaresti mesajele mele!
Stii pe cineva caruia munca mea ar putea sa-i fie utila?
Recomanda-i acest site!

Controller MIDI si recorder portabil

Doua unelte necesare intr-un home studio, insa nu neaparat strict necesare; se poate face muzica si fara ele, dar daca le ai iti usureaza viata pe de-o parte, pe de alta parte si faptul ca ai 47 de milioane de optiuni nu e un lucru usor si uneori sa te auto-limitezi e un lucru bun ce te ajuta sa ramai concentrat pe ceea ce e important sa faci, dar despre  asta voi scrie intr-un alt articol.

Azi vreau sa vorbim despre cele doua scule, cate ceva despre controller-ul MIDI in general, si apoi vreau sa iti spun cateva secrete la ce ti-ar putea folosi un recorder portabil – pentru mine, unul, este o scula foarte versatila cu care faci mai multe lucruri in si pentru home studio, respectiv muzica.

Dar sa le luam pe rand.

Controller MIDI

controller midi m-audio axiom air 49 inregistrari audioCe vreau sa mentionez de la inceput, este ca vorbim despre controller cu claviatura sau/si pad, nu controller MIDI pentru DJ sau alte aplicatii. Nu ai nevoie neaparat de o “clapa” care sa aiba integrata o multime de sunete in ea, eventual si difuzoare, si care de obicei este mai scumpa, pentru ca softurile DAW din ziua de azi vin cu o gramada de instrumente virtuale, care daca vrei sa le folosesti si sa canti cu ele, evident ca ai nevoie sa folosesti un controller MIDI.

Ce este MIDI?

Este un acronim de la Musical Instrument Digital Interface – reprezinta un standard tehnologic ce descrie un protocol de comunicare, interfata digitala si conectorii aferenti, ce permite interconectarea si comunicarea unei varietati mari de instrumente muzicale electronice, computere, si alte aparate similare.

Dar chiar am nevoie de controller MIDI in studio-ul meu?

Nu.

Dar te-ar ajuta in multe situatii. Poti crea muzica cu 47.000 de alte instrumente muzicale acustice, electronice, virtuale, etc. Un chitarist dintr-o trupa de rock daca are un home studio nu e neaparat sa aiba si controller MIDI in studio; ori trupa nu foloseste asa ceva (caz mai rar), ori colegul ce canta la clape are el claviatura lui cu care vine cand e cazul de inregistrari. Insa cel mai probabil ca din cand in cand in piesele tale ai nevoie de sunete pentru care un controller MIDI isi merita investitia.

midi-controllerNici daca faci muzica electronica nu ai neaparat nevoie de controller MIDI, dar acesta ti-ar usura munca atat la compus, cat si la cantat – da, asta necesita sa stii sa canti pe o claviatura, sau poate ca e un moment bun sa inveti sa canti la pian/orga/orice claviatura, ceea ce cu siguranta te-ar ajuta in general in tot ce faci in studio.

Odata ce stii sa canti sau inveti sa canti pe un clontroller cu claviatura, ca la pian, poti face o multime de lucruri faine: poti compune mai usor, poti interpreta si inregistra orice instrument virtual ce il ai la dispozitie la tine in DAW, poti da drumul creativitatii sa faca ce vrea cu toate posibilitatile ce deriva de aici.

Poti asigna diverse sunete pe tastele controller-ului, sau poti folosi orice instrument virtual impreuna cu un DAW. Si poti inregistra chiar tu sunete prin microfon sau nu numai, si poti folosi acele sunete in propriile compozitii. Poti face totul si numai din mouse si tastatura, dar daca ai un controller, poti canta si face repetitii impreuna cu trupa, si auzi in timp real orice combinatie de note, fata de, daca faci cu mouse-ul aranjarea notelor in asa-numitul “piano roll” din DAW, trebuie sa asezi notele, apoi sa asculti ce ai facut, si tot asa pana suna cum vrei tu, asta in cazul ca faci teste de diverse combinatii de note.

Un mare avantaj folosind MIDI, este ca ai control foarte mare asupra inregistrarii. Poti inregistra o interpretare pe “clapa” a oricarui instrument virtual. Dar partea faina este ca poti schimba orice din acea inregistrare, dupa ce ai cantat si inregistrat. Daca ai gresit o nota, dai un click pe ea si o stergi, sau o modifici. Daca vrei sa stergi note sau sa adaugi, e la fel de simplu.

Poti testa cum suna aceeasi interpretare la un alt tempo, sau cu un alt instrument virtual, fara sa reinterpretezi acea bucata. De exemplu daca ai inregistrat un sunet de pian virtual, poti asigna acel canal audio unui alt instrument virtual, si sa vezi cum suna (sau sa auzi cum suna 🙂 ) cu alt sunet din biblioteca ce o ai la dispozitie).

Conexiune la PC

Ai trei variante de a conecta un controller MIDI la PC:

– cablul MIDI de la controller la o interfata USB MIDI, care transmite semnalul la PC prin USB
– cablul MIDI la intrarea MIDI din interfata audio (care duce apoi semnalul la PC impreuna cu celalalte semnale audio)
– cablul USB direct de la controller la PC

Ultima varianta din acestea se utilizeaza cel mai des, controller-ele moderne sunt tot mai accesibile ca pret, nu au sunete integrate, si sunt facute cu precadere pentru folosirea lor in studio.

inregistrari audio samson graphite 49 controller midiCa alegere nu te pot indruma spre ce sa cumperi exact. Eu am ales un controller cu 88 de clape – da, e mai mare, ocupa mai mult spatiu dar am tinut sa am la indemana tastele unui pian intreg. Poate pentru tine e mai important sa fie mai mic pentru ca poate iti ajung 5 octave pentru ce o sa il folosesti tu.

Ca punct de plecare, am facut un review la controller-ul Alesis Q88. Aici ai articolul in care poti citi pe langa review, si cateva criterii de alegere a unui controller MIDI.

Unele au integrata o parte de pad-uri, un set de butoane asignabile – poti asigna fiecarui buton cate un sunet si forma seturi de diverse sunete, care sunt mai usor de utilizat in cazul unui instrument virtual de percutie, de exemplu, dar nu numai! Aceste pad-uri le gasesti de cumparat si separat de claviatura.

Recorder portabil

Tascam-DR 40 fata inregistrari audioCand eram eu copil era ceva deosebit sa inregistrezi prin microfon vocea cuiva pe banda de magnetofon sau casetofon. Si tatal meu m-a inregistrat de cand aveam cateva luni, pana la cativa ani, pe magnetofon, si acum ma pot si eu auzim cum eram atunci, cum vorbeam. Apoi cam toate casetofoanele fie stereo sau mono aveau microfoane incorporate, insa prea putini le foloseau – eu am inregistrat si zgomotul din tren, intre vagoane, si pe bunica mea cum vorbea cu o vecina in vizita, cu asa ceva cand eram eu in clasa a VIII-a, si inca mai am caseta si fizic, dar si copiata pe PC. Apoi am avut acces la MiniDisc portabil cu intrare de microfon, in timp ce erau destul de comune reportofoanele cu caseta mica, insa alea erau pentru interviuri, iar eu cu MiniDisc-ul deja puteam obtine o calitate de care la vremea aceea eram mandru.

Ca sa pot folosi MiniDisc-ul, desi nu aveam microfoane speciale cumparate cu el, am cumparat doua microfoane condensator-electret (erau chiar ieftine, cativa lei… de banii unei paini luai doua microfoane, sau de banii de un microfon luai doua paini, pe acolo pe undeva :). Am luat o mufa jack de 3.5mm, si 1 metru de cablu stereo destul de gros, bine ecranat, si mi-am lipit singur setul de microfoane; calitatea inregistrarii era uimitoare, foarte multe detalii, si MiniDisc-ul avea si un compresor automat de dinamica – intre timp a crescut si standardul calitatii inregistrarilor, acum vreau ceva si mai bun, evident.

Imi placea sa inregistrez oameni si diverse sunete din natura – de la sunetul bolovanilor aruncati in apa, la pasari, caini, trenuri, tunete, masini, greieri, si multe multe altele. Si mi-a venit ideea sa folosesc aceste sunete in melodiile mele; nu stiam mai nimic despre teoria muzicala, nu aveam controller MDI, nu stiam sa cant la nici un instrument, dar cu cateva notiuni despre masuri si ritm, si cu multa pasiune, m-am apucat sa lucrez la prima mea melodie in care am bagat o gramada de sunete inregistrate cu MiniDisc-ul.

Zoom H4n recorder audio portabil digital inregistrari audioA inceput sa imi placa ideea tot mai mult, iar acum tehnologia a evoluat, si avem acces la niste scule portabile ce pot inregistra si mp3 32-320 kbps si format wav la calitate mare 16/24 biti, 44.1/48/96 KHz, si la care bateria tine multe ore pentru ca nu are motoare sau alti consumatori importanti de curent, inregistrarea facandu-se pe card SD, SDHC, SDXC sau CF. Deci si uzura este mai mica. Si multe alte avantaje despre care poti citi in articolul Review recorder portabil Tascam DR-40.

Observ o tendinta a folosirii recorderelor portabile in special de catre oamenii care vor sa se inregistreze cantand la un instrument, sau muzicienilor, compozitorilor ce vor sa isi noteze inspirtatiile de moment, si de catre cei care filmeaza cu aparate foto DSLR, pentru a inregistra mult mai calitativ coloana sonora a materialului filmat.

Dar eu vad pe langa asta o utilizare mult mail arga a unui recorder portabil.

Am sa descriu mai multe variante la utilizarea unui recorder portabil, dar mentionez ca nu toate stiu sa faca exact aceleasi lucruri, si am sa mentionez si despre mai multe tipuri constructive.

Un lucru mare pentru un home studio ieftin, sau cand esti la inceput si incet-incet iti cumperi scule din lista de necesitati pentru home-studio, probabil ca una un intrebari este “care aparat/scula este mai important si are prioritate de achizitionare?”. Aici am scris la inceputul seriei de articole “12 necesitati pentru un home studio” ca doar primele 4 din lista daca le ai deja te poti apuca de produs muzica, compune sau inregistra.

Doar ca pentru a inregistra si voce, mai ai nevoie de o piesa foarte importanta: microfonul.

Un microfon condensator sau dinamic potrivit pentru voce este o piesa din home studio care nu poate lipsi daca inregistrezi voci; asta daca nu cumva ai… un recorder portabil! 😀 .

Probabil ca printre prioritati ai pus deja cel putin un microfon. Dar daca ai pe lista si un recorder portabil, mai bine ai lua intai recorderul, care are deja microfoane integrate, si suna chiar bine, avand si mai multe functii pe el, si rezolvand si problema microfonului, iar apoi, in timp, considera si acel microfon, sau acele microfoane care erau pe lista, sa le iei si sa le folosesti fie direct in placa de sunet, fie in recorder, chiar pe teren unde inregistrezi.

Ce vreau sa zic este ca un recorder are mai multe functii utile: una este de microfon. Cu siguranta nu este cel mai bun microfon, si nu se preteaza la inregistrat orice, dar cu siguranta acopera o buna parte din necesitati.

Daca am recorderul dar nu am microfon (bine, sa zicem ca am vreo doua dinamice dar mi-e rusine sa le scot din sertar ca suna groaznic), si vine cineva si zice “am de tras o voce”, sau 5 voci, nu conteaza. Scot frumos recorderul, il pun pe trepiedul de la aparatul foto, il indrept dupa cum suna mai bine in urma testelor, spre gura celui care se inregistreaza, si inregistram.

La fel faci si daca ai microfon dar nu ai recorder. Dar dupa ce terminam, eu pot merge cu chitara intr-o padure unde nu bate vantul si e liniste (cateva pasarele fac si mai placuta experienta), scot recorderul, si inregistrez. Acasa copiez rapid fisierele pe PC, deschid Cubase (orice DAW e ok) si ma pun pe treaba.  pe cand cu microfonul nu poti decat sa il folosesti ca microfon. Adica ce vreau sa zic e ca versatilitatea lui iti usureaza mult munca si investitiile de la inceput pentru scule de studio.

Pe langa toate astea, si pe langa mici trucuri ce se pot face, ce le-am scris in Review recorder portabil Tascam DR-40, mai sunt cateva configuratii (as scrie setup-uri, dar poate se leaga cineva de mine 🙂 ) care mie personal imi folosesc, si m-as bucura ca tu, citindu-le aici pe blog sa te ajute si pe tine sa gasesti altele sau sa le aplici chiar pe astea si sa obtii rezultate deosebite pe inregistrari cu un recorder portabil (sau mai multe… nu stiu ce planuri ai tu…).

Iata inca un cadru unde recorderul e prietenul meu cel mai bun. O sa folosesc ca exemplu Tascam DR-40 pentru ca eu mi l-am ales pentru ca stie ce vreau eu sa stie si are functiile pe care eu stiu ca le folosesc. Dar sunt si alte recordere care acopera o buna parte daca nu toate, din functiile si posibilitatile de mai jos.

In modul dual recording, inregistreaza doua fisiere identice, dar unul din ele mai slab cu cativa decibeli, valoare reglabila intre -6dB si -12dB, din 1 in 1. Asta m-a ajutat cand am vrut sa inregistrez o motocicleta, care suna relativ puternic. Fiind setat la -12dB, chiar daca primul fisier, ce se inregistreaza la un nivel mai mare, bate putin pe rosu, adica intra putin in distorsiuni datorita sonorului prea puternic, al doilea fisier se apropie de limita, si nu bate in zero, deci suna ne-distorsionat, dar mai incet. Daca inainte ca sunetul sa devina puternic, am inregistrat un pasaj mai linistit, in care vreau sa aud multe detalii, acelea suna mai bine pe fisierul care suna mai tare si mai slab pe celalalt, dar in DAW le pot mixa astfel incat sa pastrez de la primul partea pasajelor mai fine, si de la al doilea partea mai zgomotoasa, rezultand in final o inregistrare excelenta atat pe detalii fine cat si in locurile cu sunet puternic inregistrat.

Similar, in modul 4 canale, poti face acelasi lucru, dar ai posibilitatea sa pui doua microfoane externe pentru al doilea fisier, pentru care reglezi independent de primul, nivelul de inregistrare. Cum microfoanele dinamice rezista la presiuni sonore mai mari, daca ai de inregistrat o sursa ca in descrierea de mai sus, folosesti microfoanele recorderului pentru detalii fine, si pui pe intrari microfoane externe dinamice sau condensator, in functie de necesitati,  regland nivelul lor de inregistrare astfel incat sub nici o forma sa nu ajunga semnalul la distorsiuni. Plus ca ai si un limitator pe recorder, care odata activat, pana intr-o anumita limita iti protejeaza semnalul de distorsiuni. Apoi le mixezi in DAW si ai o inregistrare ca la carte.

In acelasi mod 4 canale, ai posibilitatea portabila de a inregistra – de exemplu, dar poti alege tu ce vrei! – doua chitare electro-acustice, intr-un mod care pe mine m-ar incanta, dar te invit sa incerci si sa imi spui cum e rezultatul. Si anume:

stativ recorder audioPui recorderul pe stativul aparatului foto, (pe trepied) si cei doi care canta la cele doua chitare, stau la o distanta de 2-3 metri intre ei, plasezi recorderul astfel incat sa aiba microfoanele sale indreptate simetric spre amandoi, si poti lua si un semnal direct din chitara, sa il inregistrezi in recorder – vei avea inregistrarea prin microfoane direct, cu o panoramare frumoasa, naturala, si in al doilea fisier vei avea inregistrarea chitarelor prin cablul fiecareia, apoi in DAW daca e cazul, le poti mixa pana suna cum vrei sa sune. Sau poti pune pe cele doua intrari inca doua microfoane, unul captand ansamblul dintr-un punct comun unde suna cam la fel ambele chitare, iar al doilea microfon extern il poti amplasa in aceeasi incapere la distanta ceva mai mare de chitare, captand ambientul camerei, care apoi inDAW il mixezi dupa cum consideri.

Chair te poti gandi si la o inregistrare quadrofonica daca tot poti inregistra 4 canale simultan, insa apoi trebuie sa ai grija si la redare sa ai tot 4 canale. Poate merita incercat, important e sa dai drumul la imaginatie. Asta mi-aduce aminte de un citat fain: “Inspiratia vine des, dar trebuie sa te gaseasca muncind” :).

Daca recorderul asta in particular nu are metronom, iti poti inregistra un fisier ce contine doar “beat“-ul, ca un fel de metronom, sau chiar metronomul, la un tempo la care vrei sa inregistrezi, apoi daca mergi in alt loc unde nu ai acces la DAW sau metronom, dar vrei sa inregistrezi un instrument pentru piesa ta, faci overdubbing (nu mix, ci separat) dupa acel fisier ce iti dicteaza tempo-ul, dar il folosesti doar la asta, ca metronom. Cu alte cuvinte redai un fisier in timp ce inregistrezi un alt fisier – poti inregistra la alegere, intre microfoanele integrate sau intrarile externe de microfon/linie/instrument.

Inca ceva la care poti folosi un recorder, dar asta ai putea sa faci si cu microfoanele in studio, insa recorderul iti permite sa faci asta portabil, afara, unde ai sunete sau ambianta necesare: teatru radiofonic, sau in fine, asta e ideea, indiferent cum se cheama. Avand doua microfoane, si doua intrari ai la dispozitie un milion jumate de combinatii care te ajuta in cazul asta. Si doar cu microfoanele lui poti face asta, ai nevoie de actori, piesa de teatru ce urmeaza a fi interpretata, si poti adauga sunete si ulterior prin overdubbing sau chiar in DAW daca faci mixajul – diferentierea si plusul daca vrei, al recorderului portabil este ca… este portabil :). Adica ai nevoie in cadrul piesei sa zicem, sa inregistrezi niste replici pe tramvai, sau in parc, sa se auda in fundal copii cum se joaca sau pasarile cum canta, sau orice alte sunete ambientale, il bagi in buzunar si mergi sa inregistrezi, simplu.

Daca esti cu o trupa la inregistrari in studio, lasa recorderul sa inregistreze continuu ambientul, discutiile din camera respectiva, despre ce inregistrati. E foarte posibil ca mai tarziu sa asculti ce vorbeau cei prezenti si sa iti faci o idee mai buna despre ce vor sa scoata dintr-o piesa. Plus, ca in mod creativ poti folosi unele replici sau sunete, voci, chiar in cadrul pieselor sau albumului la care lucrati.

Zoom H2n recorder audio portabil digital inregistrari audioIn aceeasi formula il poti folosi daca mergi la vreun curs, conferinta, sedinta, etc, sa inregistrezi ce se intampla ca ulterior sa poti reveni la acel material. Incearca sa inregistrezi astfel incat ceilalti din sala sa nu stie ca faci asta, altfel vor deveni mai putin naturali si vor tine cont si ei ca “se inregistreaza”, e acelasi sentiment ca si cand ai o camera video atintita spre tine si cauti sa te comporti astfel incat sa “dea bine” pe inregistrare.

Mai este util si pentru cei care nu au un home studio si nu se ocupa neaparat cu muzica sau productia audio. Cei care vor sa inregistreze un audiobook, pot folosi un recorder portabil pentru inregistrare. Dar poate ca ai un home studio si ai un client care vrea sa inregistreze un audiobook chiar la el acasa – iei recorderul si mergi la el. Atentie la tratamentul acustic al camerei in care inregistrezi, aici ar fi de dorit ca recorderul sa fie acompaniat de un panou absorbant special construit, ce se pune in jurul microfonului (in cazul nostru, recorderului) pentru a absorbi sunetele si a deconecta, sonor, intr-o oarecare masura, microfonul de restul incaperii, sporind calitatea audio.

Poti inregistra cu un recorder asemanator, foarte multe sunete la calitate excelenta pentru a fi ulterior utilizate in piese de teatru, ca si coloana sonora. Doar la asta daca ma gandesc vad niste idei si posibilitati enorme. Eu personal nu am prea fost cu totul multumit de coloanele sonore de la piesele de teatru. Imi place sa merg la teatru dar de multe ori calitatea inregistrarii coloanei sonore lasa de dorit, ori sunetistul nu pare prea pasionat si nu prea se pricepe, ori stereofonia ar ridica mult nivelul piese sau al coloanei sonore daca ar fi realizata bine, etc.

Una peste alta, cat o fie el de recorder, il poti folosi linistit si ca player :). Pune pe el fisierele wav cu piesele la care ai lucrat si vrei sa le verifici cum suna pe alte sisteme, si mergi cu player-ul unde vrei, la orice sistem, si asculta-ti piesele.

Astea sunt cateva secrete pentru utilizarea unui recorder portabil, sper sa iti fie de folos. Si te astept sa imi scrii intr-un comentariu mai jos ce controller MIDI folosesti, cat de mult lucrezi cu MIDI, si daca ai sau ai pe lista de cumparaturi un recorder portabil si cum il vei folosi.

Si cu acest articol sper ca inregistrarile tale …Suna bine! Suna tot mai bine!

Iti multumesc ca ma citesti,

Armin Fatol

PS:

  • Nu arunca electronice la gunoi, acestea se pot recicla.
  • Cumpara discurile originale, vei avea o satisfactie mai mare ascultand muzica!

( Review ) Recenzie Alesis Q88

Nu eram hotarat daca sa scriu “Review” sau “Recenzie” pentru ca cine cauta sa isi cumpere un controller MIDI, in general cauta dupa “Review” si mai rar dupa “Recenzie“, or, eu prefer sa gaseasca lumea mai usor informatia, decat sa stabilim cum e corect sa scriem in romaneste :).

Aveam pe lista de mult achizitionarea unui controller MIDI (nah… nu ma mai pun sa traduc si asta), insa acum a venit momentul cand am facut acest pas.  Studiind teoria muzicala, am nevoie de un pian; cand compun am nevoie de controller MIDI, asa ca acesta rezolva ambele probleme. 

Criteriile de alegere au fost: 88 taste, ieftin, taste semi-weighted (in traducere libera vine ceva de genul “mai grele decat mai usoare, dar nu cele mai grele, nici prea grele, ci mai usoare decat cele mai grele” – pentru textul serios, reia aliniatul fara paranteza asta), conexiune USB, posibilitate atasare pedala sustain

Prima pe lista a fost M-audio Keystation 88es, insa afland ca nu mai este pe stoc in locul de unde am vrut eu sa o iau, mi s-a propus Alesis Q88 – atat M-audio, cat si Alesis si Akai am inteles ca sunt sub aceeasi firma – mama, si din descriere se pare ca Q88 este acelasi lucru cu Keystation 88es, dar alta culoare si alt nume inscriptionat, in rest acelasi aspect, greutate, functii, conexiuni, etc. 

3 Alesis Q88 M-adudio Keystation 88es akai midi controller piano acoustic

Alesis Q88 MIDI Controller

Pachetul include:

  • Controller-ul Q88 
  • Ableton Live Lite editia Alesis (pe CD)
  • Cablu USB
  • Ghid rapid pentru inceput
  • Manual de utilizare – fara limba romana, dar eu oricum prefer sa citesc in engleza, pentru ca traducerile in romana de mutle ori sunt… mai inexacte, hai sa zicem asa :).

Interfetele de conectare din spatele controller-ului:

  • Mufa alimentare 9V DC

    5 Alesis Q88 M-adudio Keystation 88es akai midi controller piano acoustic

    Alimentare, USB, MIDI, sustain, expresivitate, pornire/oprire

  • Port USB pentru date si alimentare
  • Mufa de iesire MIDI (5 pini)
  • Mufa jack pentru pedala de sustain (nu stiu de ce, dar nu-mi vine sa traduc in romana)
  • Mufa jack pentru pedala de expresivitate (volume pedal)
  • Comutator pentru pornire/oprire

La pretul asta (pana in 800 lei ~180Euro, in iunie 2013) evident tastele nu se simt ca la un pian acustic, dar se simt foarte fain pentru a le simti bine in timpul interpretarii. 88 clape sunt suficiente, desi din butoane poti avea acces usor la +/-  inca 3 octave.

Conexiunea pe USB se face instant, nu trebuie instalat nimic suplimentar in Windows 7 64 bit – pe asta am testat eu. Conectand controller-ul prin USB, nu este nevoie de alimentarea de 9V, pentru ca se alimenteaza si transmite si datele prin USB.

Fizic arata bine construit, are vreo 10 kg, ceea ce il face foarte stabil pe masa pe care-l asezi – pe stativ de clape nu am incercat insa/inca.

1 Alesis Q88 M-adudio Keystation 88es akai midi controller piano acoustic

Alesis Q88 MIDI Controller – butoane si rotite

Clapele sunt sensibile la velocitate, in partea stanga sunt cunoscutele rotite pentru modificarea pitch-ului si pentru modularea sunetului, ambele asignabile altor functii, un cursor de volum, de asemenea asignabil altei functii, doua butoane pentru comutarea octavelor sau pentru transpunere, si un buton pentru accesarea meniului avansat, sau de editare

Desi sunt la inceput, pe masura ce invat cate ceva incep sa simt nevoia unei pedale de sustain, asa ca e pe lista viitoarelor achizitii.

Cand nu-l folosesc il acopar cu o panza pentru a-l feri de praf.

2 Alesis Q88 M-adudio Keystation 88es akai midi controller piano acoustic

Softul cu care vine controller-ul, Ableton Live Light se instaleaza usor, si te poti apuca de cantat/compus/inregistrat. Poti asigna orice instrument virtual pe clapa, iar softul iti pune la dispozitie inclusiv pianul virtual clasic (in stereo), si multe alte sunete/instrumente virtuale. Eu personal, nu ma bucur atat de mult pentru astea din Ableton, pentru ca lucrand mai mult in FL Studio si mai nou Cubase, nu mi-e la indemana sa invat inca un soft, cu alta ergonomie, de la zero, asa ca am luat de pe net cateva instrumente virtuale gratuite, printre care si un pian acustic, si functioneaza perfect.

Am preferat sa fie un controller cat mai simplu, dar cu multe (88) clape, fara alte “briz-brizuri, fluturasi si clopotei” cu care lucrez din software / DAW mai mult, folosindu-l efectiv ca o claviatura fara alte pretentii. Este compatibil cu aproape orice software de productie audio, fie pe Mac sau PC .

Nu am un termen de comparatie cu alte controller-e MIDI, ci descrierea este conform datelor producatorului, si observatiilor personale. Daca ai intrebari despre acest controller, sau vrei sa completezi ceva… lasa-mi un comentariu mai jos.

Site-ul producatorului: http://alesis.com/q88 – aici gasesti informatii in engleza despre acest controller MIDI, care…

Suna bine! Suna tot mai bine!

Iti multumesc ca ma citesti,

Armin Fatol

PS:

  • Nu arunca electronice la gunoi, acestea se pot recicla.
  • Cumpara discurile originale, vei avea o satisfactie mai mare ascultand muzica!